Prefectul Claudiu Pop a condus joi şedinţa Colegiului Prefectural, adică a structurii informale alcătuite din şefii serviciilor deconcentrate în teritoriu ale Guvernului, chiar "în teritoriu", la Salonta, unde primarii şi cetăţeni din 12 comune din această zonă au putut afla direct de la sursă noutăţi legislative şi au putut pune întrebări cu privire la problemele pe care le au.
Pe ordinea de zi a şedinţei s-au aflat rapoartele de activitate ale Agenţiei Judeţene pentru Inspecţie şi Prestaţii Sociale şi Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, directorii acestora, Felix Cozma şi Florian Pavel, informându-i pe cei prezenţi cu privire la ajutoarele pentru încălzire ce se acordă în iarna 2014-2015, respectiv subvenţiile pentru agricultori în următorul an agricol, fie că este vorba despre subvenţiile pe suprafeţe, fie despre cele pe efectivele de animale ori tipuri de îndeletniciri în acest domeniu ori pentru achiziţia de motorină.
Nişte ţărani...
Cel mai mare interes din partea localnicilor a vizat subvenţiile din agricultură. Astfel, în condiţiile în care anul trecut a intrat în vigoare o nouă lege a păşunilor, care obligă primăriile să dea în concesiune păşunile către asociaţiile crescătorilor de animale, primarul comunei Mădăras, Alexandru Tiurbe (foto), a vrut să afle de la şeful APIA Bihor ce anume se întâmplă în situaţia în care nu reuşeşte să închirieze nimănui cele 70 de hectare de păşune.
"Până acum primăria primea subvenţie pentru îngrijirea păşunilor, dacă le dăm în concesiune primesc asociaţiile, dar ce se întâmplă dacă avem păşuni pe care nu vrea nimeni să le ia, cine primeşte subvenţiile şi cine îngrijeşte păşunile?", a întrebat edilul din Mădăras, chestiunea "încuindu-l" pe şeful APIA din simplul motiv că legiuitorul nu a luat în calcul o asemenea variantă. "O să găsim o soluţie până la 1 martie", a spus Florian Pavel.
O altă întrebare a adresat primarul Tiurbe şefului Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan, de la care a vrut să afle dacă edilii vor mai putea emite certificate de producător pentru micii fermieri şi din primăvara anului viitor, în condiţiile în care legislaţia în acest domeniu a fost modificată, dar incomplet, astfel încât nu este clar dacă primarii vor mai putea sau nu să vizeze certificatele de producător vechi şi după cele 180 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi. Răspunsul lui Hodişan a fost negativ.
Tot întrebări din domeniu a avut şi primarul din Cociuba Mare, Marius Sferle, care a dorit să ştie în ce fel se vor acorda de anul viitor subvenţiile pentru motorina folosită în agricultură. Şi de această dată, însă, şeful APIA Bihor, Florian Pavel, a fost nevoit să admită că actualul cadru legal nu poate oferi soluţii pe termen mediu, urmând ca forurile centrale să lămurească problema în primăvara anului viitor.
Drumurile Salontei
Primarul oraşului Salonta, Torok Laszlo, a profitat şi el de prezenţa prefectului şi a directorilor de deconcentrate, concentrându-şi însă intervenţiile asupra stării drumurilor din zonă. Astfel, Torok a vrut să ştie dacă proiectul şoselei de centură a oraşului va rămâne inclus în Master Planul General de Transport al României pe perioada 2014-2020, la fel ca şi drumul expres dintre Oradea şi Arad.
De asemenea, primarul a amintit că de mai bine de zece ani nu este reabilitat podeţul de la Homorog pe DN 79 Oradea-Arad, deşi firma Astaldi a finalizat lucrarea de reabilitare a şoselei, astfel că prefectul a fost nevoit să precizeze că, în ciuda acestui fapt, drumul reabilitat nu a fost încă recepţionat de CNADNR, astfel că nu e clar nici când va fi reabilitat podeţul, nici când vor putea fi executate alte lucrări mai mici, ca de pildă toaletarea vegetaţiei de pe marginile şoselei.
Tot cu privire la drumuri, primarul Salontei a informat că în pofida riscului de accidente şi a faptului că efectiv se produc două-trei accidente în fiecare an, DN 79B dinspre Salonta spre punctul de trecere a frontierei cu Ungaria nu este semaforizat în zona căii ferate. "Problema este de competenţa nu a CNADNR, ci a CFR", a precizat prefectul, promiţând că va face demersuri pentru rezolvarea chestiunii.
În final, primarul Salontei a pus degetul şi pe altă rană: proasta salarizare a funcţionarilor publici, fapt ce face ca administraţia locală să nu poată angaja specialişti. "Nu este normal ca un funcţionar să aibă salariu de 6-7 milioane lei, o treime, de exemplu, din salariul unui muncitor necalificat de la fabricile din Parcul Industrial al oraşului", a explicat Torok, sugerându-i prefectului să ridice problema la nivel de Guvern.
În fine, edilul a cerut şi micşorarea suprafeţei de teren extravilan din patrimoniul oraşului inclusă în situl Natura 2000, deoarece "oraşul are nevoie de terenuri pentru a se putea dezvolta". "Problema este că în perioada 2008-2011, când s-au delimitat siturile Natura 2000, acest lucru s-a făcut din birou, nimeni nu a consultat primarii", a recunoscut Sanda Mercea, şefa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor.
Va urma
Una peste alta, la fel ca reuniunea din vară desfăşurată la Ţeţchea, convocarea Colegiului Prefectural la Salonta a dovedit că ideea prefectului Claudiu Pop este cât se poate de benefică, atât pentru că şefii serviciilor deconcentrate află care este realitatea "la firul ierbii" după ce sunt obligaţi să iasă din birouri, dar mai ales şi pentru că, aduse mai aproape de cetăţean, instituţiile sunt obligate să răspundă întrebărilor pe care acesta le formulează, ca şi reprezentanţilor administraţiilor locale.
De altfel, prefectul a promis că va continua şi în 2015 desfăşurarea reuniunilor Colegiului Prefectural în oraşele sau comunele mari din judeţ, având drept criteriu împărţirea pe judecătorii a teritoriului Bihorului, adică în zonele Aleşd, Salonta, Marghita, Beiuş şi Oradea.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.