Șefa Direcției de Sănătate Publică, Daniela Rahotă: „Vaccinarea, singura soluţie eficientă pentru prevenirea bolilor gripale”

Oameni din toată lumea urmăresc cu îngrijorare, unii chiar cu teamă, evoluţia îmbolnăvirilor cu coronavirusul din China, 2019-nCov, despre care specialiştii încă nu ştiu cum poate fi oprită. În România nu a fost confirmat niciun caz, cel puţin deocamdată, dar autorităţile susţin că sunt pregătite să gestioneze o eventuală criză. În Bihor, unde au fost deja "suspecţi", şefa Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, dr. Daniela Rahotă, asigură că orice posibil pacient este consultat de medici, izolat şi monitorizat.

În interviul acordat BIHOREANULUI, specialista oferă şi alte veşti care ar trebui să fie liniştitoare: în Bihor a scăzut şi numărul de îmbolnăviri cu virusul gripal "clasic", iar locuitorii judeţului demonstrează mai multă grijă pentru prevenirea diferitelor afecţiuni. Ba chiar şi-au îmbunătăţit stilul de viaţă, ceea ce a determinat inclusiv reducerea incidenţei afecţiunilor oncologice.

"Nu avem motive de îngrijorare"

- Noul coronavirus chinezesc stârneşte emoţii în toată lumea. Cu ce este acest virus special faţă de altele?

- Nu este mai special. Avem o alertă la nivel global, pentru că este un virus nou şi încă nu ştim care este sursa de agent patogen. Neştiindu-se sursa, nu se ştie nici care este riscul interuman.

- Ce probabilităţi reale există pentru o pandemie, adică o epidemie globală?

- Probabilitatea este mică spre moderată. Nu avem motive de îngrijorare. Se fac cercetări şi în curând vor apărea şi soluţii.

- Recent s-au întors din China trei muzicieni orădeni şi un chinez stabilit aici, fiind primii "suspecţi" de îmbolnăvire cu coronavirus de la noi. Toţi sunt sănătoşi? Care sunt procedurile de lucru ale autorităţilor sanitare în asemenea cazuri?

- Niciuna din aceste persoane nu avea simptome, adică febră mare, de peste 38 de grade, tuse seacă şi alterarea stării generale. Dintre cei trei muzicieni, unul s-a internat de bună-voie la Spitalul de Boli Infecţioase din Cluj, dar este în afara oricărui pericol. Procedurile prevăd că persoanele care vin din China, dar fără simptome, intră în izolare la domiciliu, iar noi monitorizăm zilnic starea lor de sănătate. Perioada de incubaţie este de 5-12 zile, dar de regulă simptomele apar până în ziua a cincea. Dacă ar ajunge în ţară o persoană cu simptomatologie, s-ar institui măsuri de carantină şi ar fi spitalizată în secţiile de boli infecţioase indicate de Ministerul Sănătăţii. Dacă am avea un asemenea pacient în Bihor, ar pleca la Cluj, deşi şi Spitalele Judeţean şi Municipal din Oradea ar fi pregătite să managerieze cazuri.

- Multă lume s-a întrebat: de ce aceşti posibili purtători nu au fost puşi direct sub supraveghere, ci au fost lăsaţi de capul lor?

- Pentru că nu este nevoie, dacă persoanele nu au simptomatologie. Nu există niciun motiv pentru instituirea carantinei.

Pot fi izolaţi cu forţa

- Ce probabilităţi există ca analizele pentru depistarea coronavirusului să dea greş?

- Nu există o asemenea posibilitate. Institutul Matei Balş are toate echipamentele necesare pentru diagnosticarea precisă.

- Pot fi obligate persoanele suspecte la izolare în carantină?

- Da, este o obligaţie pentru toate persoanele cu boli contagioase, prevăzută de o Ordonanţă de Guvern din 2005, care stabileşte amenzi şi alte măsuri. Pentru că este un factor de risc pentru ceilalţi, persoana care nu vrea să se izoleze poate fi izolată cu forţa.

- Odată diagnosticată o persoană cu coronavirus este şi "condamnată" sau există tratamente pentru vindecare?

- Cu un tratament instituit din timp, gripa se vindecă fără probleme. Desigur, depinde şi de bagajul imunologic şi de alte afecţiuni. Tratamente există, inclusiv în ţara noastră, şi nu sunt costisitoare.

- DSP Bihor are suficienţi epidemiologi pentru a monitoriza situaţia şi a interveni la nevoie?

- Da. Anul acesta se vor pensiona doi medici epidemiologici, dar acum stăm bine... În schimb, de 4 ani DSP nu are director adjunct. Ministerul a scos la concurs de mai multe ori acest post, dar nu s-a înscris nimeni. Un medic epidemiolog câştigă azi dublu decât un medic cu funcţie de conducere, chiar şi decât mine.

Atenţie la gripă!

- Cum poate fi prevenită îmbolnăvirea şi răspândirea bolilor gripale?

- Îmbolnăvirile, aşa cum ştim, se previn prin evitarea locurilor aglomerate şi o bună igienă. Pentru prevenirea răspândirii, vaccinarea este singura soluţie eficientă. În Bihor s-au vaccinat, cu dozele primite de la Ministerul Sănătăţii, 21.000 de oameni, un număr foarte bun.

- Specific, împotriva coronavirsului, putem lua măsuri de prevenţie?

- Nu, doar măsurile obişnuite pentru gripă şi, desigur, evitarea zonelor cu probleme din străinătate.

- Este sezonul gripelor. Care e situaţia la zi în Bihor?

- Avem 9 cazuri confirmate luna aceasta şi un caz confirmat în decembrie. Niciun pacient nu este în stare gravă, unii continuă tratamentul acasă. Toţi evoluează spre bine.

- În asemenea situaţii se ridică problema prevenţiei mai mult decât oricând. Cât de mult se pune preţ, în România, pe profilaxie, când vine vorba despre boli contagioase?

- DSP Bihor transmite constant mesaje de profilaxie prin mass-media, medicii de familie, unităţile de sănătate publică şi alte instituţii. De exemplu, colegii mei au lăsat pliante privind îmbolnăvirile cu coronavirus şi la punctele de trecere a frontierei. Populaţia este şi ea mai atentă la prevenţie decât în anii trecuţi.

"Fă bine mult şi vorbeşte puţin!"

- Cum stăm în Bihor cu rata de vaccinare? Şi ce face DSP Bihor pentru a conştientiza populaţia că prin vaccinare au fost eradicate boli altădată mortale?

- Suntem aproape de obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de 97% vaccinare la grupele ţintă. Anul trecut ne-am confruntat cu o epidemie de rujeolă urâtă de tot, până în martie am avut 167 cazuri, dar de atunci, din fericire, nu am mai avut nici unul. Ce am făcut concret: cu medicii de familie, asistenţii sociali, primarii, mediatorii, ne-am dus peste pacienţi la ei acasă, înarmaţi cu seringa. Ne-am dus în toate coloniile (n.r. - de romi), cu bomboane după noi, numai să-i vaccinăm, şi am reuşit să oprim epidemia. La fel am făcut şi cu cazurile de hepatite şi am reuşit să oprim răspândirea. Acum suntem iar foarte atenţi, pentru că Bihorul este înconjurat de rujeolă, în Sălaj în ultima săptămână au apărut 30 de cazuri şi sunt confirmate îmbolnăviri şi în Satu Mare, şi în Arad.

- Ce faceţi cu părinţii care se împotrivesc, pentru că au citit pe internet că vaccinurile sunt rele?

- Dacă se împotrivesc, multe instrumente nu avem la dispoziţie. Aşteptăm legea vaccinării, acum în dezbatere publică. În Oradea am colaborat foarte bine cu Direcţia de Asistenţă Socială, unde doamna director Arina Moş a avut o idee foarte bună: a chemat părinţi care nu doreau vaccinarea la întâlniri cu medici epidemiologi. M-am dus şi eu, am discutat cu aceşti părinţi, le-am ascultat temerile şi le-am demontat cu argumente ştiinţifice. În urma discuţiilor, unii au acceptat vaccinarea, nu toţi, e adevărat. De exemplu, am primit acum 900 doze de vaccinare contra HPV (n.r. - infecţia cu virusul Papilloma Uman, care duce la cancer de col uterin) pentru fetiţe, dar avem părinţi pe care încă nu am reuşit să-i convingem.

- Direcţia de Sănătate Publică - Sanepidul, cum o ştiu oamenii - a devenit în ultimele două decenii o prezenţă discretă. Mai aveţi atribuţii şi instrumente suficiente pentru a le exercita eficient?

- Ştiţi de ce e discretă? Le spun şi colegilor: fă bine cât poţi de mult şi vorbeşte despre asta cât de puţin poţi. Faptul că am oprit epidemia de rujeolă, de exemplu, arată că facem ceea ce trebuie.

Mai puţine tumori

- DSP verifică şi igiena din unităţile medicale, publice şi private. În ce măsură sunt respectate regulile privind curăţenia?

- Stăm bine, nu avem probleme cu spitalele din Bihor. Există preocupare în toate spitalele pentru îmbunătăţirea condiţiilor şi a dotărilor.

- Cum colaboraţi cu medicii de familie? În ultimii ani, aţi semnalat că aceştia nu dau atenţia cuvenită profilaxiei, de pildă nu trimit paciente la analize pentru depistarea cancerului de col uterin, deşi programul este gratuit, iar diagnosticarea precoce face uneori diferenţa între viaţă şi moarte...

- S-au schimbat lucrurile, comunicarea cu ei este mult mai bună. A contat că avem în derulare, pentru al treilea an, un proiect pe fonduri europene pentru instruirea medicilor de familie pe patru mari domenii: boli psihice, boli cardio-vasculare, boli rare şi autism. Am organizat cursuri cu lectori de la Facultatea de Medicină, care s-au ţinut vinerea, sâmbăta şi duminica, dar medicii au venit. Am implicat 187 medici de familie din totalul de 320 din judeţ. Unii vor face şi deplasări în străinătate, pentru a vedea activitatea medicului de familie şi acolo. Medicii au fost încântaţi de cursuri şi eu chiar cred că acest proiect ne-a ajutat să îmbunătăţim relaţiile cu ei. Să ştiţi că a crescut şi numărul de paciente trimise la screeningul de cancer de col uterin, la ambele spitale care derulează programul, Judeţean şi Pelican. De exemplu, Spitalul Pelican chiar a solicitat suplimentarea fondurilor.

- E prea devreme, probabil, să vorbim de efectele acestui program de screening...

- Aşa este, o analiză riguroasă necesită date multianuale. Dar pot să vă spun că au început să scadă cazurile noi de cancer de col uterin. Nu mult, avem cu vreo 6-7 mai puţine anul trecut, dar contează foarte mult. La fel de mult contează şi că anul trecut a scăzut şi numărul total de tumori depistate. Din nou, nu semnificativ, cu puţine cazuri, dar este totuşi o veste încurajatoare!

- Cum se explică?

- Printr-un stil de viaţă un pic schimbat. Oamenii sunt mai atenţi la alimentaţie, merg mai des la medic, fac mişcare...

Fără emoţii pentru funcţie

- DSP reprezintă Ministerul Sănătăţii în Consiliile de Administraţie ale spitalelor publice din judeţ. Un exemplu sunteţi chiar dvs., membră în CA-ul Spitalului Municipal din Oradea, la ale cărei şedinţe a participat, însă, ca supleant, dr. Ovidiu Laurean Pop, recent declarat incompatibil de ANI, deoarece a votat în chestiuni care îl priveau personal. Cum a ajuns acesta în CA? Mai este şi acum?

- A fost numit supleant prin ordin de ministru, aşa cum se fac toate aceste numiri, iar de anul trecut nu mai este, fiind numit domnul Adrian Cocoş, din cadrul DSP Bihor. Lăsând la o parte toate acuzele, doctorul Laurean Pop este un profesionist în domeniul medical. La o şedinţă în care s-a votat desfiinţarea laboratorului de anatomie patologică, dânsul, anatomo-patolog, s-a împotrivit şi bine a făcut. Se vede acum, când Spitalul Municipal a cerut redeschiderea laboratorului şi a primit avizul de la Minister.

- Ministerul a pus în dezbatere publică un proiect conform căruia programele naţionale vor putea fi accesate de spitalele private fără restricţii. Care sunt avantajele şi dezavantajele liberalizării?

- Nu pot discuta despre această propunere. Soţul meu lucrează în privat, este medic urolog la Spitalul Pelican, şi dacă m-aş pronunţa s-ar considera că am un interes.

- DSP gestionează şi dosarele românilor care au nevoie să se trateze în străinătate, iar în trecut acestea erau soluţionate cu mare întârziere. Care este situaţia acum?

- Nu mai sunt astfel de probleme. Azi vine dosarul, a doua zi pleacă la Minister.

- Sunteţi la şefia DSP Bihor cu "sprijin politic" din partea PSD. Sunteţi membră de partid? Vă temeţi de eventuala schimbare din funcţie?

- Da, sunt membră de partid, dar nu mă tem de vreo schimbare. De altfel, am o relaţie bună cu domnul prefect Dumitru Ţiplea.