Se clatină turismul! Sezonul turistic estival a fost în Oradea mai slab decât cel de anul trecut

În premieră după pandemie, în ciuda reabilitării centrului istoric, a spectacolelor organizate săptămânal și a bugetului alocat pentru promovarea orașului, numărul turiștilor veniți în Oradea peste vară a scăzut cu 7% față de aceeași perioadă din 2024.

„Chiar dacă în ianuarie am avut o creștere de 3% față de aceeași lună a anului trecut, din februarie numărul turiștilor a început să se reducă, pentru ca în iunie scăderea să ajungă de 11%, iar în iulie de 12% față de aceleași perioade din 2024”, spune directorul Agenției pentru Promovarea Turismului în Oradea și Regiune (APTOR), Alexandru Chira. Iar efectele se văd...

Turismul pe scădere

Valul de entuziasm favorabil turismului descătușat după restricțiile din pandemie s-a stins. Pentru prima oară după trei ani de creștere, turismul a intrat în declin. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în primele 8 luni din 2025, la nivel național, numărul sosirilor a fost cu 1,7 % mai mic, iar cel al înnoptărilor s-a redus cu 1% față de aceeași perioadă din 2024.

Cea mai mare scădere s-a înregistrat în august, când unitățile de primire turistică au înregistrat doar 2.073.300 persoane, în scădere cu 4,6% față de aceeași lună a anului trecut.

Cartea albă a turismului, lansată în septembrie de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România după consultarea a 300 de antreprenori din domeniu, arată că 73% dintre operatori se confruntă cu o scădere a veniturilor comparativ cu 2024, iar 82% dintre aceștia se așteaptă ca anul 2026 să fie și mai greu.

„Scăderea la jumătate a voucherelor de vacanță este principalul factor pentru această reducere. Sigur, și creșterea TVA (n.r. - de la 5% la 11%) a avut un impact. Însă lovitura devastatoare pentru turismul românesc va fi atunci când se va decide majorarea TVA la 21% și pentru acest sector”, a declarat secretarul general al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România, Corina Martin (foto).

„În trendul național”

În Oradea, după prăbușirea turismului în pandemie, în anul 2022 numărul sosirilor a urcat la 215.904 turiști, ajungând în 2023 la 225.328 și la 235.429 de turiști în 2024.

Anul acesta, în ciuda investițiilor făcute de municipalitate în reabilitarea centrului istoric, a spectacolelor organizate aproape în fiecare weekend și a bugetului de 18,4 milioane alocat APTOR, numărul vizitatorilor este mai mic. „Până la finalul lunii august am avut oficial 147.802 vizitatori individuali, mai puțini față de aceeași perioadă a anului trecut”, spune directorul APTOR, Alexandru Chira (foto).

Spre deosebire de trendul național, unde reducerea a fost de 1,7%, în Oradea scăderea a fost de 7%. „Suntem în trendul național. Orașe turistice ca Brașov sau Constanța au înregistrat scăderi semnificative, de 4% și 10%. La fel s-a întâmplat în majoritatea orașelor mari, cum ar fi Alba Iulia (n.r. - 4%), Craiova (n.r. - 8%) și Iași (n.r. - 9%)”, spune Chira.

Tichetele, inflația și concurența la „negru”

Potrivit directorului APTOR, scăderea are cauze multiple. Primul ar fi diminuarea valorii tichetelor de vacanță de la 1.600 la 800 lei și obligarea beneficiarilor să acopere diferența. „Mulți vizitatori veneau cu tichete de vacanță, lucru care nu se mai întâmplă”, spune Chira.

În plus, inflația anuală de 7,84% înregistrată până în iulie, semn de majorare a tuturor prețurilor, a făcut ca românii să fie mai selectivi. „Mulți turiști s-au limitat să își facă vacanța în Cipru, Grecia sau Turcia și au renunțat la city-break-uri în țară, ceea ce pentru Oradea a fost o pierdere”, explică directorul APTOR.

O altă lovitură a dat-o concurența „la negru” a proprietarilor de apartamente închiriate turiștilor prin platformele Booking ori AirBnb, care nu apar în evidențele oficiale. „Niciodată în Oradea nu au existat așa multe proprietăți care să fie închiriate în scop turistic. Pe Airbnb sunt postate la această oră 540 de unități, cu 200 mai multe decât anul trecut, iar pe Booking, 378”, spune Chira.

Primăria nu are o evidență a acestor unități de cazare. „Încercăm să le identificăm, dar durează. Din păcate, deși am solicitat, cele două platforme nu ne comunică niciun fel de date, iar ANAF, care a făcut anul acesta un control la nivel național, nu ne-a împărtășit informații”, spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea (foto).

Potrivit reglementărilor locale, proprietarii imobilelor cu o capacitate de până la 5 camere închiriate pe astfel de platforme pot opta între plata unei sume de 500 lei pe an ori a unui procent de 3% din valoarea tarifelor de cazare, cu titlu de taxă specială pentru turism. Dar pentru asta trebuie identificați...

„Nu vom face mare profit”

Chiar și presupunând că numărul real al turiștilor a fost mai mare decât cel din statistici, anul 2026 se anunță unul slab. Barurile, restaurantele și cafenelele se confruntă cu scăderea consumului. „Avem în continuare oaspeți, mulți din București, Sibiu sau Brașov, dar sunt mai atenți cu cheltuielile”, spune managerul cafenelei Ristretto din Piața Unirii, Linda Șereș.

Antreprenoarea se așteaptă ca restrângerea consumului să culmineze în ianuarie 2026, când bugetul românilor, epuizat de sărbători, va fi cel mai afectat de costurile de întreținere. „Oamenii se vor limita la cheltuielile obligatorii și vor renunța să mai iasă oraș. Am văzut asta și când nu era recesiune economică. Acum va fi mai greu”.

Președintele Asociației Ospitalității din Bihor, Mircea Popa (foto), e chiar mai pesimist. „Anul acesta va fi unul de supraviețuire. Nu vom face mare profit. Toate prețurile au crescut, în timp ce numărul clienților din localuri a scăzut, nu doar în Oradea, ci și în Băile Felix, cu peste 10%”.

Iar la reducerea numărului de clienți se adaugă și puterea lor tot mai mică de cumpărare...

Turiști da, încasări, nu...

Spre deosebire de Oradea, comuna Sânmartin, de care țin stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai, a atras mai mulți vizitatori.

„Numărul înnoptărilor a crescut cu 10,12%, iar cel al turiștilor a urcat cu 1,83%”, spune primarul Cristian Laza (foto). Dacă anul trecut până în iulie în comună s-au cazat 132.746 de turiști, anul acesta, în același interval, numărul a crescut la 135.176.

Există explicații! Pentru a crește atractivitatea zonei, administrația locală a organizat mai multe concerte peste vară, iar hotelierii, în ciuda inflației, au redus tarifele. „Reducerea tarifelor cu 10% a îmbunătățit circulația turistică, aducând o creștere cu 8% a numărului de turiști”, declară și reprezentanții SCT Felix.

Evident, diminuarea încasărilor va afecta profitabilitatea unităților hoteliere, în contextul în care taxele acestora s-au dublat față de acum 4 ani. „Chiar dacă am reușit o creștere cu 5% a numărului de turiști, ne așteptăm ca la finalul anului să avem un profit chiar mai mic decât cel din 2020, în plină pandemie”, spune directorul complexului President din Felix, Dumitru Fechete.

Acesta este abia începutul. Inflația, creșterea TVA și scumpirea costului vieții vor obliga din iarnă românii să renunțe la vacanțe și la ieșiri în oraș. Adevărata scădere din HoReCa abia atunci va începe...

„SĂ VEDEM CUM SUNTEM”
O strategie necesară

Pentru încurajarea turismului, Consiliul Județean Bihor a comandat firmei Brandberry, în luna iunie, realizarea unei strategii de dezvoltare turistică pentru următorii 10 ani. „Vrem să creștem potențialul turistic din fiecare zonă a județului și să sprijinim dezvoltarea unor componente cum ar fi tradițiile, îndeletnicirile, produsele culinare, care particularizează diferite zone și pot atrage turiști. Să fim sinceri, acestea nu se susțin singure”, spune președintele CJ Bihor, Mircea Mălan (foto).

Pentru creionarea strategiei, grupul de lucru a consultat online peste 34.000 recenzii cu privire la destinații din Bihor, a făcut interviuri în teren și va organiza întâlniri cu hotelierii din Felix și cu primarii localităților din Munții Apuseni. „Vrem să vedem cum suntem percepuți în mediul online și care este realitatea din teren, ca să avem o imagine cât mai exactă, pe baza căreia să stabilim ce avem de făcut”, spune Mălan.

Strategia, care va costa 40.000 euro, urmează să fie creionată până la finalul acestui an.