Componenta terestră de la Deveselu a sistemului de apărare antirachetă AEGIS, împărţit de SUA şi de NATO, a fost declarată operaţională vineri, după aproape doi ani de construcţie şi aproape 6 ani de la momentul în care România a fost de acord să găzduiască acest sistem, anunţă gandul.info.
Potrivit sursei citate, baza militară, care este situată lângă Caracal, va găzdui un sistem de radar şi trei baterii de rachete interceptoare SM-3 IB, care au rolul de a intercepta rachete balistice intercontinentale sau cu rază medie de acţiune, principalele ameninţări identificate provenind dinspre Iran şi Orientul Mijlociu.
„Dobândirea acestei capabilităţi reprezintă o creştere semnificativă a capacităţii de apărare antirachetă şi a ariei de acoperire defensivă pentru zona sudică şi centrală a teritoriului european al NATO în raport cu ameninţările cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spaţiului euro-atlantic”, a spus ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm.
„Pentru România, sistemul antirachetă va întări securitatea naţională, atât direct prin protecţia pe care o asigură teritoriului naţional, cât şi indirect, sistemul având un important rol de descurajare.Din perspectiva ţării noastre, participarea la apărarea împotriva rachetelor balistice reprezintă un angajament strategic susţinut de întregul spectru politic şi de majoritatea populaţiei", a declarat ministrul de Externe, Lazăr Comănescu.
„Sistemul antirachetă de la Deveselu este indiscutabil cel mai important proiect strategic bilateral româno-american. Facilitatea contribuie concret şi tangibil la securitatea României, dar şi a SUA”, a declarat şi ministrul Apărării, Mihnea Motoc.
Potrivit gandul.info, "Scutul antirachetă” de la Deveselu a început să fie construit în 2013. România a luat decizia să îl găzduiască din 2010, printr-o decizie a CSAT, în 2011 fiind semnat Acordul dintre România şi SUA privind acest sistem antirachetă.
Conform sursei citate, interceptoarele de tip SM-3 IB (Standard Missile 3 Block IB) şi radarul SPY-1 de la Deveselu fac parte dintr-un sistem complex de apărare împotriva rachetelor balistice cu rază medie şi lungă de acţiune, care este dezvoltat în comun de SUA şi de NATO, şi care acoperă întreaga Europă.
Componenta de la Deveselu are rolul de a apăra sudul spaţiului european.
Gandul mai scrie că, deşi Rusia se opune făţiş acestui sistem de apărare, considerându-l o ameninţare împotriva căreia susţine că va muta în replică capabilităţi militare în Crimeea sau Kaliningrad, oficialii americani şi români subliniază insistent că acest sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei şi că nici măcar nu are capacitatea de a submina capabilităţile militare ale Rusiei. „Aceste declaraţii dure nu trebuie şi nu pot să ne intimideze, căci România – prin apartenenţa sa la Alianţa Nord-Atlantică – este apărată mai bine ca oricând în istoria sa modernă şi contemporană”, consideră principalul negociator al Acordului privind scutul antirachetă, fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu.
Construcţia hangarului de la Deveselu a început în New Jersey şi a fost finalizată în România în 2014. Instalarea acestuia a avut loc din septembrie 2014 până în martie 2015. Nu mai puţin de 156 de containere cu peste 900 de tone de oţel au fost livrate peste Ocean, în România.
Sistemul de la Deveselu a fost gata în august 2015, apoi a intrat în teste. Săptămâna trecută, un sistem similar cu cel de la Deveselu a participat în primul test de interceptare a unei rachete balistice cu rază medie de acţiune, în Hawaii, care s-a încheiat cu succes.
Iniţial costul estimat al componentei terestre AEGIS de la Deveselu a fost de peste 500 de milioane de dolari. În 2013, Congresul SUA a alocat 265 de milioane de dolari acestui proiect dezvoltat de Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA, iar în 2014 proiectul a primit de la bugetul SUA 80 de milioane de dolari.
România a investit 11,2 milioane de dolari în baza de la Deveselu, conform ministrului Apărării, Mihnea Motoc. Pentru anul fiscal 2015, Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA a solicitat Congresului o finanţare de 123 de milioane de dolari pentru finalizarea componentei de la Deveselu şi pornirea lucrărilor din Polonia.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.