Rusia cere ca NATO să se retragă din România și din Bulgaria

Retragerea trupelor și a echipamentelor NATO din România și Bulgaria se numără printre garanțiile de securitate pe care Rusia le cere Occidentului, a transmis vineri ministerul rus de externe, înaintea rundei de negocieri la nivel înalt SUA-Rusia care a avut loc la Geneva.

„Garanții obligatorii”

Potrivit Digi24, Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997.

Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.

„Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat a fost formulat în mod deliberat foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri în vederea revenirii la configurația din 1997 pe teritoriile țărilor care nu erau membre NATO la data respectivă. Printre acestea se numără Bulgaria și România”, se arată în răspunsul scris ale Ministerului rus de Externe la întrebările primite pentru conferința de presă anuală a lui Serghei Lavrov.

Propunerile de securitatea cerute de Rusia au fost discutate din nou cu Statele Unite, vineri, la Geneva, unde secretarul de stat american, Antony Blinken s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Nu se retrag. Dimpotrivă

Tot vineri, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a respins orice pretenție a Rusiei, calificând drept ”anacronic” discursul Moscovei. De altfel, așa-zisele garanții de securitate cerute de Moscova de la debutul crizei au fost respinse de SUA și NATO ca ”inacceptabile”.

”Este treaba NATO unde și în ce configurație ne așezăm prezența militară în țările membre. Nu este problema Federației Ruse. (...) Este anacronic și o întoarcere în istorie ideea că poți să ameninți un stat independent și suveran”, a declarat Geoană, la Digi24.

De precizat că o eventuală retragere a trupelor din România și Bulgaria a fost însă respinsă ferm de președintele Statelor Unite, Joe Biden, care a declarat că nu ia în calcul această variantă, ba mai mult, președintele SUA a transmis că va crește prezența militară în România și Polonia, dacă Rusia atacă Ucraina.

Reacţia autorităţilor din România

Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune şi lipsite de orice fundament declaraţiile ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO, scrie ziare.com. 

MAE spune că "prezenţa NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliaţi şi implementate de structurile aliate politice şi militare responsabile în acest sens, este o reacţie strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federaţiei Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia".

„O astfel de solicitare este inadmisibilă şi nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare şi apărare este nemijlocit conectată cu, şi este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terţ nu poate avea drept de veto. Aliaţii au menţionat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii şi apărării colective, inclusiv prin prezenţa trupelor aliate pe teritoriul aliaţilor estici. Alături de aliaţii săi, România va continua să susţină ferm, cu argumente bazate pe evoluţiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanţa întăririi Flancului Estic. În acest sens, autorităţile române au salutat anunţurile recente ale SUA şi Franţei privind intenţia de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare şi apărare aliate”, se arată în comunicatul MAE.

„Un moment critic”

HotNews.ro notează că SUA nu se aștepta la rezolvarea crizei în cadrul discuțiilor de vineri, însă speră să poată testa dacă diplomația și dialogul mai reprezintă o cale viabilă de soluționare a conflictului, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, cu puțin timp înaintea summitului.

"Este un moment critic” a mai spus el cu puțin timp înaintea negocierilor care au loc la Hotelul Wilson din Geneva.

Șeful diplomaţiei americane a avertizat că în caz de invazie a Ucrainei va urma un răspuns unit, rapid şi sever din partea Occidentului, însă a dat asigurări că Statele Unite continuă să caute o soluţie diplomatică.

Și Serghei Lavrov a declarat la debutul discuțiilor că nu se așteaptă la soluții, dar Rusia vrea un răspuns concret la cererile sale concrete.

”NATO lucrează acum împotriva Rusiei”

La finalul discuțiilor cu omologul său american, Serghei Lavrov a declarat, potrivit Reuters, că SUA vor trimite un răspuns scris la solicitările Moscovei.

De asemenea, acesta a acuzat că ”NATO lucrează acum împotriva Rusiei”, scrie HotNews.ro.

”Am explicat că Rusia nu are niciun plan privind atacarea Ucrainei”, a mai spus el, adăugând că acesta nu este ”sfârșitul dialogului” dintre cele două părți.