România, în "scenariul 4": Sunt peste 2.200 de cazuri de coronavirus. Ce măsuri se iau în spitale

Autorităţile au informat, marţi, că în România au fost confirmate în total 2.245 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID-19, asta însemnând că ţara a trecut în "scenariul 4" al îmbolnăvirilor. De acum înainte vor intra în vigoare alte reguli privind testarea şi tratarea pacienţilor.

220 de vindecaţi

"Până astăzi, 31 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 2.245 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 220 au fost declarate vindecate şi externate (81 la Bucureşti, 55 la Timiş, 20 la Iaşi, 16 la Caraş-Severin, 11 la Constanţa, 10 la Prahova, 7 la Dolj, 5 la Braşov, 4 la Cluj, 4 la Galaţi, 2 la Bihor, 1 la Brăila, 1 la Mureş, 1 la Neamţ, 1 la Alba, 1 Argeş)", a transmis Grupul de comunicare strategică, marţi, la ora 13. 

Aşadar, dintre pacienţii internaţi în Bihor, 2 au fost declaraţi vindecaţi.

Totodată, până acum, 69 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19, internate în spitale din Craiova, Bucureşti, Iaşi, Suceava, Arad, Bacău, Timişoara, Cluj, Neamţ, Hunedoara, Constanţa, Satu Mare, Sibiu şi Ialomiţa, au decedat.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, adică de luni, la ora 13, au fost înregistrate alte 293 noi cazuri de îmbolnăvire.

"La ATI, în acest moment, sunt internaţi 62 de pacienţi, dintre care 36 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalţi pacienţi este deocamdată staţionară", mai informează GCS. 

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 11.576 de persoane. Alte 123.577 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală. 

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 24.654 de teste. Multe voci au susţinut în spaţiul public că testele făcute sunt puţine, iar cazurile de infectare ar fi, astfel, mai multe. 

Ce presupune Scenariul 4

Ministerul Sănătăţii Nelu Tătaru a explicat, cu două zile înainte de intrarea în Scenariul 4, care vor fi măsurile impuse în această situaţie.

"Avem un scenariu patru în care testările sunt extinse la tot ce înseamnă persoană instituţionalizată, la tot ce înseamnă personal medical, întâi cel care este contact şi simptomatic, pe urmă şi celălalt personal. Trebuie să ne protejăm personalul medical, trebuie să-l avem pentru acest scenariu patru pe tot valid", a spus Tătăru, potrivit Libertatea.ro.

Potrivit ministrului Sănătăţii, Scenariul 4 "implică tratarea unor cazuri uşoare şi medii la domiciliu, sub supraveghere medicală, uneori chiar şi a voluntarilor, iar în spital, tratamentul pacienţilor cu afecţiuni de coronavirus cu manifestări moderat-severe şi critice. Cele moderat-severe se vor afla în secţiile de boli infecţioase, iar cele critice, în secţiile de terapie intensivă, sub suport ventilator sau cardiovascular".

Cum se vor proteja medicii

Noile reglementări aferente Scenariului 4 au fost stabilite, marţi, prin Ordin de ministru. 

"Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a aprobat Ordinul de ministru privind Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei Coronavirus COVID-19 și Lista spitalelor de suport pentru pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-COV-2. Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor reprezintă un document –cadru care instituie pașii ce trebuie urmați de managementul unităților sanitare și măsurile pe care trebuie să le implementeze pentru izolarea și tratamentul cazurilor COVID –pozitive. De asemenea, documentul conține reglementări privind modul de folosire a echipamentului individual de protecție (PPE) la nivelul unității sanitare, în mod rațional și corect, în funcție de secție, personal și tipul de activitate", se arată într-un comunciat transmis, marţi, de Ministerul Sănătăţii.

Astfel, în contextul COVID-19, echipamentul individual de protecție trebuie utilizat pe baza riscului de expunere (ex. tipul de activitate) și a dinamicii de transmitere a agentului patogen (ex. contact, picături sau aerosoli).

"Tipul de PPE utilizat atunci când se oferă îngrijiri pacienților cu COVID-19 va varia în funcție de situație, personalul sanitar și activitatea desfășurată. Personalul medical implicat în îngrijirea directă a pacienților trebuie să utilizeze următoarele PPE: halate, mănuși, mască și protecție oculară (ochelari de protecție sau scut facial)", a transmis Ministerul Sănătăţii. 

În mod specific, pentru procedurile generatoare de aerosoli pentru pacienții cu COVID-19 (ex. intubare, ventilație non-invazivă, traheostomie, resuscitare cardiopulmonară, ventilație manuală înainte de intubare, bronhoscopie, gastroscopie și recoltarea testelor PCR COVID) personalul medical trebuie să utilizeze ca protecție, mănuși, halate, măști FFP2 și FFP3; de asemenea, se vor utiliza șorțuri impermeabile, în cazul în care combinezoanele/halatele nu sunt impermeabile.

Spitale "suport"

În colaborare cu autoritățile administrației publice locale, a fost elaborată Lista cu spitalele de suport pentru pacienții COVID – 19 pozitiv care necesită tratament și pentru patologii specifice (ex afecțiuni cardiace, ortopedice, etc)

Astfel, au fost identificate și desemnate ca unități suport un număr de 57 spitale/secții exterioare/corpuri de clădire, 44 maternități, 60 spitale și centre pentru realizarea procedurilor de dializă din toate județele țării și București.

În spitale de suport sunt tratate cazuri pozitive la COVID 19 care necesită îngrijiri medicale și pentru alte patologii, explică reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Într-o primă etapă, spitalele de suport desemnate reprezintă unități sanitare fără importanță de urgență, care pot asigura asistența medicală pentru celelalte urgențe medico-chirurgicale. Au fost incluse în rețeaua de spitale de suport, unități municipale/orășenești și spitale din alte județe preponderent cele cu secții de Boli Infecțioase, precum și spitalele din alte rețele, decât ale Ministerului Sănătății (Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale, unități sanitare private).

“Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor a fost elaborat de specialiștii din cadrul comisiilor de specialitate ATI, boli infecțioase și specialiști din cadrul Ministerului Sănătății, pe baza recomandărilor OMS și CE. Am cerut managerilor unităților sanitare, dar și direcțiilor de sănătate publică, serviciilor de ambulanță să aducă la cunoștința personalului medical și auxiliar, în mod repetat, procedurile ce trebuie urmate în această situație de criză, toate măsurile existente în planul de măsuri, în special reglementările privind măsurile de prevenție și utilizarea corectă, în funcție de expunere, personalului medical, dar și auxiliar”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.

Toate unitățile sanitare din sistemul public și privat au obligația asigurării acordării îngrijirilor medicale tuturor pacienților, în concordanță cu prevederile planului de măsuri aprobat. Refuzul asigurării acordării îngrijirilor medicale conform atribuțiilor specifice se sancționează conform prevederilor legale, aminteşte Ministerul Sănătăţii.

Ordinul ministerului Sănătății este publicat marţi în Monitorul Oficial şi a fost adus la cunoștința managerilor unităților sanitare și a direcțiilor de sănătate publică într-o videoconferință condusă de ministrul Sănătății.