URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 29 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
19 Noiembrie 2012, 16:13

România a ratat şansa fondurilor europene: Avem cel mai slab nivel de absorbţie

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

România a ratat şansa fondurilor europene, un lucru ilustrat, de exemplu, de întârzierile unui şantier la Braşov, unde cei 230.000 de locuitori ai oraşului aşteaptă de mai mulţi ani ca o autostradă să asigure legătura cu Bucureştiul şi o dezvoltare economică sigură, comentează AFP.

"Mă întâlnesc cu numeroşi investitori cărora le-ar plăcea să vină aici, dar care nu o fac din cauza dificultăţilor accesului în regiunea noastră", declară pentru AFP primarul Braşovului, George Scripcaru, fără să îşi disimuleze "frustrarea".

Bruxelles-ul a pus la dispoziţia României suma de 20 de miliarde de euro ca fonduri nerambursabile în perioada 2007-2013, cu scopul de a reduce diferenţa de dezvoltare între această fostă dictatură comunistă şi Euroa de Vest, în special în domeniul infrastructurii, scrie Jonas Mercier, autorul comentariului AFP.

România a utilizat mai puţin de 10% din sumă, reprezentând cel mai slab nivel de absorbţie în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE).

Un raport guvernamental privind situaţia şantierelor rutiere finanţate cu fonduri europene constata, la începutul lui noiembrie, că întârzierile erau cauzate mai ales în partea de executare a proiectelor.

Constructorii nu "mobilizează utilaje şi personal suficiente", iar Compania Naţională română pentru Autostrăzi şi Drumuri nu se achită de obligaţii faţă de ei.

"Probleme nu se înregistrează doar în partea de aplicare a proiectelor, ci şi în amonte, în partea de gestionare de către autorităţi", a declarat pentru AFP Septimiu Pârvu, un adjunct al directorului Asociaţiei Pro Democraţia.

"Birocraţia impusă de către stat în vederea accesării fondurilor este atât de complexă, încât devine absurdă", adaugă el.

Deşi finanţarea este europeană, Guvernul român este cel care evaluează şi aprobă proiectele şi aplicarea lor.

Primarul din Ciugud (centru), un sat cu aproximativ 3.000 de locuitori, Gheorghe Damian, a fost nevoit să depună eforturi intense pentru a obţine finanţarea unui proiect de canalizare, în cadrul altui program european.

"După ce dosarul a fost validat, au început să apară probleme, deoarece, pentru a lansa licitaţia, a fost necesar să obţinem autorizaţia din partea a trei instituţii de stat, care aveau fiecare în parte altă părere", povesteşte primarul pentru AFP.

Bruxelles-ul a blocat în octombrie plata fondurilor în domeniile transporturilor, dezvoltării regionale şi ameliorării competitivităţii, după ce a constatat "deficienţe grave în sistemul de gestionare".

La începutul anului, fondurile destinate dezvoltării resurselor umane au fost suspendate din acelaşi motiv.

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI) Horia Georgescu apreciază că unele conflicte de interese descoprite în cadrul unor proiecte finanţate cu fonduri europene - beneficiari care aveau legături cu persoane însărcinate să dea undă verde în cadrul unor administraţii - au luat proporţii "îngrijorătoare".

Ministrul român pentru Afaceri Europene Leonard Orban, un fost comisar european, apreciază, totuşi, că "problema fraudelor nu este cea mai importantă".

El acuză o lipsă de competenţă în cadrul administraţiei, dar şi în rândul beneficiarilor, în realizarea şi aplicarea acestor proiecte complexe.

"Schimbări sunt în curs în cadrul structurilor care gestionează aceste fonduri şi se va resimţi o ameliorare", a declarat el într-un interviu pentru AFP. După nominalizarea sa, în urmă cu un an, rata absorbţiei, care a atins cu dificultate 4% în patru ani, a urcat la 10%.

România se aşteaptă, totuşi, să suporte penalizări în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro, din cauza erorilor comise până în prezent.

În cazul în care absoarbe mai puţin de 40% până la sfârşitul lui 2013, ar putea să piardă până la 6,7 miliarde de euro, potrivit lui Orban.

Fondurile aferente perioadei 2007-2013 pe care nu va reuşi să le cheltuiască vor fi redirecţionate către state membre, în mod proporţional cu contribuţia lor la bugetul UE.

România nu este, cu siguranţă, singurul elev slab. Şi Italia este în urmă, uneori din aceleaşi cauze, chiar dacă Guvernul lui Mario Monti a redresat situaţia.

Sursa: Mediafax.ro

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
.
Multumim celor care ne-au adus in situatia de fata, in mod special pdl-istilor. Sper sa ardeti in chinuri!
Postat 19 Noiembrie 2012, 16:50 de doggy_c
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON