Refluxul gastroesofagian constă în reîntoarcerea conţinutului gastric sau duodenal în esofag şi reprezintă, probabil, cea mai frecventă afecţiune digestivă. Cauza cea mai importantă este insuficienta contracţie a sfincterului esofagian inferior (un "inel" muscular care închide esofagul inferior, nepermiţând alimentelor în curs de prelucrare din stomac să ajungă în esofag şi chiar în cavitatea bucală).
Există unele substanţe care produc scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior, cum sunt alcoolul, tutunul, cafeaua, grăsimile, iar altele pot creşte această presiune, ca de exemplu antiacidele, metoclopramida, indometacina ş.a.
Există şi unii factori care favorizează apariţia refluxului gastroesofagian, cum sunt obezitatea, sarcina, tumorile abdominale masive şi orice stare care determină ceşterea presiunii intraabdominale (tusea, efortul de defecaţie, un corset sau o centură prea strânse etc.). Polineuropatia diabetică şi sclerodermia pot determina apariţia bolii.
Simptomele tipice sunt senzaţia de arsură esofagiană (pirozis) şi râgâielile (regurgitaţiile) acide. Alcoolul şi lichidele fierbinţi (ceaiul sau cafeaua) accentuează pirozisul. Pot exista şi alte simptome, ca de exemplu gustul metalic în gură, dureri la nivelul stomacului după mâncare, tuse, sau dureri la nivelul ficatului. Diagnosticul se pune uşor în prezenţa simptomelor tipice, iar pentru confirmare este nevoie de examen radiologic baritat în poziţie înclinată şi unele analize de laborator.
ATENŢIE! Evoluţia bolii este de lungă durată, iar complicaţiile sunt multiple: esofagita peptică, ulcerul esofagian, stenoza esofagiană, hemoragie digestivă superioară, pneumopatii acute (prin pătrunderea conţinutului gastric sau acid în căile respiratorii) şi cronice, cancer esofagian. Tratamentul istituit precoce, înaintea apariţiei complicaţiilor, determină vindecare.
REŢINEŢI! Tratamentul medical include un regim alimentar specific (mese mici şi repetate, bogate în proteine şi sărace în dulciuri şi făinoase, cu evitarea alcoolului, cafelei şi stoparea ingestiei oricărui aliment cu 2 ore înainte de culcare), reducerea presiunii intraabdominale (înlăturarea corsetelor şi centurilor strânse, combaterea constipaţiei, evitarea statului în poziţie culcată imediat după masă), evitarea fumatului şi administrarea de antiacide la 1-2 ore după mese şi înainte de culcare. Tratamentul chirurgical se adresează cazurilor care nu răspund favorabil la tratamentul conservator.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.