Odată cu apropierea alegerilor, a sosit momentul adevărului şi în ce priveşte una dintre controversele din ultimul timp, privind aşa-zisa scădere a populaţiei în municipiul Oradea şi în judeţul Bihor.
Deşi în luna ianuarie a acestui an au fost publicate rezultatele parţiale ale recensământului efectuat în noiembrie 2011, iar acestea indicau o scădere dramatică a populaţiei Oradiei şi a restului judeţului, realitatea este pe dos: potrivit Biroului Judeţean de Administrare a Bazelor de Date, numărul orădenilor a crescut la un nivel pe care nu l-a mai avut niciodată.
Mai mult decât se credea
Astfel, în timp ce în ianuarie se credea, în baza rezultatelor parţiale ale recensământului, că principalul oraş al judeţului ar avea doar 185.000 locuitori, adică nivelul minim din ultima jumătate de secol (cei mai mulţi orădeni fiind înregistraţi în 1992, când au fost număraţi 222.741 locuitori), în realitate Oradea are în prezent cu aproape 1.000 mai mulţi localnici, mai precis 223.601, cel mai mare număr de locuitori înregistraţi vreodată.
Noile cifre înlătură atât speculaţiile privind scăderea demografică dramatică a Oradiei, cât şi retrogradarea ratingului de la municipiu de rangul I la municipiu de rangul II, ceea ce ar fi determinat atât reducerea alocaţiilor de la bugetul de stat, cât şi împuţinarea numărului de reprezentanţi în Consiliul Local şi, la toamnă, în Parlamentul României.
Din cei 223.601 orădeni, 190.395 au drept de vot, deci mai mulţi decât totalul populaţiei despre care, după recensământ, se credea că există în oraş.
Diferenţele au ieşit la iveală cu ocazia întocmirii listelor permanente de alegători şi sunt explicate simplu de comisarul-şef Ioan Ciocan, şeful Biroului Judeţean Bihor de Administrare a Bazelor de Date, subordonat Ministerului Administraţiei şi Internelor.
"Recensământul s-a desfăşurat după o metodologie care nu a ţinut cont de toate datele. Oradea nu are mai puţini locuitori, ci mai mulţi, dar rezultatele recensământului au ţinut cont doar de locuitorii pe care recenzorii i-au găsit acasă. Or, baza de date pe care o deţinem noi este 100% precisă, şi ţine cont de toate persoanele care au domiciliul în Oradea sau în oricare localitate din judeţ", spune ofiţerul.
Comisarul-şef Ioan Ciocan a dat şi un exemplu personal care explică diferenţele între rezultatele parţiale ale recensământului şi realitatea din teren: "Fiica mea, care este studentă la Cluj, nu a fost recenzată, deşi are domiciliul la Oradea şi, conform legii, va vota, bineînţeles, în Oradea".
În ceea ce priveşte restul judeţului, este adevărat că s-a înregistrat o scădere a populaţiei, dar nu cum se credea, cu mult, ci aproape nesemnificativ. Astfel, dacă potrivit rezultatelor parţiale ale recensământului au ieşit la iveală doar 549.752 de bihoreni, faţă de nivelul maxim de 638.863 locuitori înregistraţi în anul 1992, în conformitate cu Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date din cadrul MAI, Bihorul are în prezent 620.051 locuitori. Dintre aceştia, au drept de vot 506.785 de persoane.
Nu e chiar aşa
Într-o reacţie adresată BIHOREANULUI, Dana Paşc, şefa Direcţiei Judeţene de Statistică Bihor, arată că lucrurile nu sunt atât de simple şi că există o diferenţă între populaţia care are domiciliul în Oradea şi populaţia stabilă a oraşului.
Astfel, potrivit unei informări publicate pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, la care Dana Paşc face referire, populaţia legală (cea calculată de Direcţia de Administrare a Datelor) cuprinde "toţi cetăţenii cu domiciliul legal în România la un moment dat", în timp ce populaţia stabilă (calculată de INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie a fiecărui an) "cuprinde cetăţenii care au o reşedinţă şi sunt prezenţi sau au declarat că vor fi prezenţi 12 luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României".
În aceeaşi informare se arată că nu fac parte din populaţia stabilă a ţării: "cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în străinătate pe o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe o perioadă îndelungată) şi nici cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente)".
"Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migraţie externă, faptul că populaţia stabilă este sensibil mai mică decât populaţia legală, considerăm că tehnic nu trebuie să mai surprindă pe nimeni", se mai arată în informarea INS.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.