Primăria a încasat mai mult la bugetul local. O parte din bani sunt destinaţi grădiniţelor şi azilelor de bătrâni

Directorul economic al Primăriei Oradea, Eduard Florea, a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, că încasările din venituri fiscale ale municipalităţii (formate din impozitele şi taxele locale) au crescut în primele şapte luni ale anului în curs cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, chiar dacă în cifre nete impozitele şi taxele au fost micşorate.

"În primele şapte luni am încasat 52,8 milioane lei din venituri fiscale, cu 1,5% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, datorită în principal colegilor de la executări silite şi de la inspecţia fiscală", a spus Florea, adăugând că această realizare este cu atât mai mult de apreciat cu cât taxele şi impozitele locale "sunt foarte multe ca număr şi foarte mici ca valoare în comparaţie cu taxele şi impozitele către bugetul de stat".

În ce priveşte activitatea de executare silită a debitorilor, şeful Direcţiei Economice a municipalităţii a spus că în acest an s-au aplicat aproximativ 300 de sechestre asiguratorii la persoanele fizice şi persoanele juridice, fiind vorba - aşadar - despre un tip de măsură care nu afectează decât dreptul de înstrăinare, nu şi pe cel de posesiune, asupra bunurilor sechestrate. Doar în cinci cazuri, a precizat Florea, s-a ajuns la demararea procedurilor de valorificare prin licitaţie a bunurilor supuse sechestrului (faţă de două cazuri anul trecut). "Primăria nu are scopul de a vinde bunurile nimănui, astfel că de cele mai multe ori proprietarii bunurilor sechestrate au venit să-şi achite obligaţiile sau să solicite reeşalonarea plăţilor", a spus directorul economic.

Cu privire la inspecţia fiscală, Florea a arătat că funcţionarii Direcţiei Economice a municipalităţii au identificat mai multe debite suplimentare decât în trecut la contribuabilii care nu şi-au declarat corect şi integral bunurile. Un exemplu dat se referă la persoanele fizice care şi-au declarat clădiri fără instalaţii, deşi în realitate aveau asemenea instalaţii supuse impozitării, precum - de pildă - sistemele de termoficare proprii cu excepţia sobelor. "Pe această tematică am făcut verificări încrucişate cu furnizorii de facilităţi publice, Compania de Apă, Electrocentrale, Electrica", a explicat directorul.

Un alt exemplu dat de Florea se referă la faptul că mai multe mii de orădeni au devenit moştenitorii şi proprietarii efectivi ai unor bunuri deţinute anterior de categorii de persoane care beneficiau de scutiri şi alte facilităţi fiscale (precum persoane cu handicap, veterani şi văduve de război, revoluţionari), dar nu au declarat transferul de proprietate, astfel încât au fost obligaţi la modificarea declaraţiilor şi, în consecinţă, la plata unor impozite sau taxe pe măsura proprietăţilor deţinute.

Despre categoria proprietarilor persoane juridice, şeful Direcţiei Economice a Primăriei a făcut public faptul că în continuare una dintre problemele constatate de inspectorii fiscali ai municipalităţii este neevaluarea clădirilor, motiv pentru care această categorie de proprietari trebuie, conform Codului Fiscal, să achite un impozit cu 40% mai mare pe imobilele neevaluate. În rest, a amintit Eduard Florea, o categorie de proprietari care nu achită niciun fel de impozit pe proprietăţile imobiliare continuă să fie, la fel ca până acum, cultele religioase şi ONG-urile care nu îşi modernizează proprietăţile, deoarece Codul Fiscal nu le obligă la acest lucru.

În finalul expunerii, şeful Direcţiei Economice a Primăriei a amintit că pe 30 septembrie are loc scadenţa celui de-al doilea termen din acest an pentru plata impozitelor şi taxelor locale, după această dată urmând reluarea procedurilor de notificare şi somare la plată a restanţierilor.

Bani pentru investiţii în domeniul social

Prezent şi el la conferinţa de presă, viceprimarul Ovidiu Mureşan, care are în subordine atât Direcţia Economică cât şi sectorul social al municipalităţii, a declarat că încă de la instalarea sa în funcţie şi-a propus să fie atent la realizarea capitolului de venituri ale bugetului local, pentru ca Primăria să aibă fonduri şi pentru cheltuielile de natură socială.

Mureşan a afirmat că o parte din sumele încasate prin grija funcţionarilor Direcţiei Economice sunt destinate finanţării unor obiective de investiţii cu caracter social.

Concret, viceprimarul a vorbit despre Grădiniţa cu program prelungit care se va construi în termen de 18 luni pe strada Louis Pasteur nr. 88 cu 10 milioane lei pentru ca instituţia să nu mai funcţioneze în localul deţinut de societatea Plastor, precum şi de construirea Grădiniţei din strada Iuliu Hossu nr. 37 (Velenţa), în valoare de 1,8 milioane lei, plus despre două azile de bătrâni ce vor fi amenajate pe strada Mierlei şi pe Constantin Dobrogeanu Gherea.