Premieră: Şeful CJ vrea un plan pentru aducţiune de apă şi sistem de canalizare în zona Padiş

Consiliul Judeţean Bihor vrea să-şi rezolve o imensă problemă punând în valoare experienţa celui mai prestigios hidrogeolog din România, profesorul Iancu Orăşanu, de la Facultatea de Hidrotehnică din Bucureşti, care a studiat încă de la finele anilor '60 sistemele hidrogeologice din Munţii Apuseni. Care e problema? Lipsa unui sistem de aducţiune a apei şi de canalizare, epurare şi deversare a apelor uzate din zona Padiş.

În prezenţa ministrului Apelor, Lucia Varga, precum şi a reprezentanţilor Administraţiei Parcului Natural Munţii Apuseni şi Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, preşedintele CJ Cornel Popa l-a invitat pe profesorul Orăşanu, sâmbătă, să prezinte intenţia realizării unui proiect în acest sens, pe care Consiliul Judeţean Bihor să-l deruleze în anii următori, cu sprijin financiar de la Ministerul Apelor şi Pădurilor.

În cadrul prezentării făcute, hidrogeologul a explicat care sunt principalele resurse de apă din zona Padiş, spulberând mitul că acestea ar fi insuficiente, precum şi caracteristicile lor (trecerea pe la suprafaţă, inflitrarea cu viteze mari în subteran şi apoi revenirea la suprafaţă doar în anumite zone), arătând că nu alimentarea cu apă este adevărata problemă a Padişului, ci colectarea, canalizarea, tratarea şi deversarea apelor uzate.

"În prezent aveţi în Padiş numeroase construcţii care au fose septice, iar transportarea apelor cu dejecţii până la Beiuş costă enorm", a spus hidrogeologul. Orăşanu a spus, însă, şi că o parte din proprietarii de cabane din Padiş golesc fosele, pur şi simplu, pe suprafaţa solului, de unde ele se infiltrează în subteran, poluând apele din pământ, adăugând totodată că turiştii care stau la corturi poluează şi ei, astfel că pe perioada verii, dimineaţa şi seara, aerul din pădurile Glăvoiului devine de-a dreptul irespirabil.

Practic, coroborând nevoia găsirii unei soluţii la aceste probleme cu existenţa studiilor efectuate de-a lungul a patru decenii de profesorul Orăşanu, CJ Bihor intenţionează să realizeze proiectul de aducţiune a apei şi de colectare, canalizare, epurare şi deversare în aşa fel încât în zona Padiş să nici nu se risipească apa, şi să nici nu fie poluate sursele existente.

Soluţiile propuse de hidrogeolog sunt realizarea a două aducţiuni de alimentare cu apă. Una ar porni de la Izvorul Rece, gravitaţional, până la cabana Cetăţile Ponorului şi distribuire pentru toată zona (la debite de 20 litri pe secundă), apele uzate putând fi deversate, după construirea unei staţii de epurare, în Pârâul Bătrâna. Cealaltă aducţiune ar putea fi realizată din Izbucu Mic (6 litri pe secundă) spre Şeuri şi până la Vărăşoaia, cu deversare tot în Pârâul Bătrâna.

"Singura problemă este unde ar putea fi pusă staţia de epurare pentru a nu afecta carsturile", a precizat specialistul.

Deşi, deocamdată, conducerea CJ a intenţionat doar să expună public această intenţie, pentru a fi dezbătută împreună cu reprezentanţii Agenţiei de Mediu, Administraţiei Parcului Natural Munţii Apuseni şi ai ONG-urilor de mediu, ministrul Lucia Varga a afirmat că are în vedere, împreună cu consilierul Viorel Lascu, elaborarea unui program naţional de realizare a infrastructurii parcurilor naţionale, astfel încât acestora să le poată fi pus în valoare potenţialul economic fără afectarea mediului.

"Vom căuta, în paralel, şi sursele de finanţare pentru acest program, din care zona Padiş cu siguranţă va face parte", a promis ministrul Lucia Varga.

La rându-i, preşedintele CJ, Cornel Popa, a spus că va propune realizarea unui proiect de fezabilitate pentru aducţiunea de apă şi sistemele de canalizare în Padiş, pentru că "aşa cum este acum, dezvoltarea acestei zone este mică şi aiurea, fără respectarea mediului".