Prefectul judeţului Bihor, Gavrilă Ghilea, a prezentat luni, într-o conferinţă de presă, rezultatele analizei făcute până la 31 octombrie cu privire la stadiul accesării fondurilor europene de către primăriile din judeţ şi de către Consiliul Judeţean, afirmând că Bihorul "stă bine" din acest punct de vedere în comparaţie cu celelalte judeţe din România, fiind "în prima jumătate a clasamentului la nivel naţional".
Consiliul Judeţean, pe primul loc
Conform analizei prezentate, autorităţile publice locale din Bihor au depus 417 proiecte pentru accesarea de fonduri europene, în valoare totală de 705,945 milioane euro, din care au fost aprobate, însă, doar 177 proiecte, în valoare de 296,298 milioane euro.
La acest capitol, pe primul loc se află Consiliul Judeţean Bihor, cu 14 proiecte promovate (din care pentru 14 sunt semnate contractele de finanţare), urmat în mod previzibil de primăriile de municipii, cu 69 proiecte promovate (din care 23 au contracte de finanţare), de primăriile de oraşe, cu 37 proiecte promovate (din care 13 au contracte de finanţare) şi de cele comunale, cu 152 de proiecte promovate (însă doar 49 cu finanţarea contractată).
Într-un "top ruşinică" se află 14 localităţi unde nu a fost implementat niciun proiect cu finanţare europeană, a arătat prefectul, arătând că este vorba despre primăria oraşului Nucet, plus cele ale comunelor Brusturi, Căbeşti, Căpâlna, Ineu, Lunca, Gepiu, Paleu, Remetea, Sâmbăta, Sânmartin, Spinuş, Şoimi şi Vârciorog.
"Faptul că în aceste unităţi administrativ-teritoriale nu s-a implementat niciun proiect cu fonduri europene înseamnă că nu au nicio preocupare pentru absorbţia acestor fonduri", a spus prefectul Gavrilă Ghilea.
Nu lenevia, ci birocraţia şi sărăcia
În ceea ce priveşte motivele invocate de reprezentanţii primăriilor în legătură cu dificultăţile de a elabora proiecte finanţabile cu fonduri europene, prefectul a afirmat că cele mai frecvente sunt lipsa resurselor financiare proprii pentru demararea proiectului (adică a banilor cu care acesta să pornească, şi care le sunt decontaţi abia după câteva luni), lipsa fondurilor proprii din care să se asigure cofinanţarea (adică partea de cheltuieli ce revin administraţiilor locale beneficiare), obiceiul firmelor de a contesta licitaţiile pentru execuţia lucrărilor finanţate din fonduri europene şi dificultatea primăriilor de a contracta credite pe piaţa bancară.
Întrebat, în acest context, cum apreciază intenţia Guvernului ca prin legea bugetului pe 2012 şi prin modificarea legii finanţelor publice locale să scadă şi mai mult sumele cuvenite primăriilor şi consiliilor judeţene, prefectul a încercat să ia apărarea executivului pe care îl reprezintă. "Guvernul sprijină administraţiile publice locale prin faptul că le acordă garanţii guvernamentale pentru contractarea de credite bancare", a spus prefectul, fără a comenta de ce primăriile, în timp ce Guvernul le ia banii, trebuie să caute fonduri la bănci, şi nici şansele reale ale unor primării de comune şi de oraşe mai mici de a primi asemenea credite.
Soluţiile, în sarcina Consiliului Judeţean
În ceea ce priveşte "principalele modalităţi de soluţionare a disfuncţiilor constatate", Prefectura consideră că primăriile trebuie să solicite "sprijin financiar de la Consiliul Judeţean pentru a avea din ce să facă plăţile până la rambursarea banilor prin programul de finanţare", să ceară tot Consiliului Judeţean "un fond de rulment", să solicite credite bancare şi să repete procedurile de licitaţii atunci când aceste proceduri sunt contestate de firmele nemulţumite că pierd.
Până în prezent, cel mai valoros proiect finanţat din fonduri europene în judeţul Bihor (şi unul din cele mai importante, valoric, chiar şi la nivel naţional) este cel de 70 milioane euro pentru modernizarea termocentralei din Oradea şi conversia acesteia de pe consumul de cărbune la cel de gaz.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.