PPMT-istul Csomortanyi cere clasarea urgentă a Morii Emilia ca monument istoric

Directorul de organizare pe zona Partium al Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, Csomortanyi Istvan, consideră că Moara Emilia poate fi încă salvată, fie şi parţial, chiar dacă demolarea construcţiei edificate în 1884 a început de două săptămâni.

Într-o conferinţă de presă desfăşurată luni, Csomortanyi a prezentat istoria ultimilor 14 ani a clădirii din strada Mihai Viteazu nr. 4, acuzând atât indolenţa a nu mai puţin de şapte instituţii publice în a căror competenţa era protejarea imobilului, cât şi felul în care un ONG condus de consilierul UDMR Zarkozi Zoltan, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor din Bihor, deşi la un moment dat părea să fi dorit salvarea Morii Emilia, a abandonat în chip bizar demersurile începute în acest sens.

Putea fi protejată legal

"Problemele cu Moara Emilia au început în 2000", a spus Csomortanyi, cu trimitere la anul în care Primăria a vândut clădirea firmei SC OCC Tex SRL, condusă de Ovidiu Copil, pe atunci consilier local (acum consilier judeţean, tot din partea PSD).

Amintind că noul proprietar a declarat constant că nu era interesat de reabilitarea imobilului construit în 1884 de evreul Jakab Weinberger, deşi acesta putea fi clasat ca monument istoric industrial, Csomortanyi a spus că în 2011 acesta "a pornit primele demersuri pentru a obţine o autorizaţie de demolare-desfiinţare". Pentru că Moara se află în perimetrul "ansamblului urban centrul Oradiei", era nevoie totuşi de avizul prealabil al Comisiei zonale a monumentelor istorice de la Cluj, care a dat un aviz negativ, ceea ce l-a pus pe proprietar în imposibilitatea de a obţine avizul de demolare-desfiinţare.

Reclamaţie retrasă

Reprezentantul PPMT a arătat că tot în 2011, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor din Bihor, condusă de consilierul UDMR Sarkozi Zoltan a depus la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Bihor o cerere pentru ca Moara Emilia să fie clasată ca monument istoric, solicitarea fiind transmisă Ministerului Culturii, la Secretariatul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. "Conform Legii 422 din 2001, privind monumentele istorice, din acel moment clădirea a devenit protejată ca şi cum ar fi fost deja clasată ca monument, dar numai pe un an. Totuşi, proprietarul a început demolarea ei, chiar dacă a tăgăduit că ar fi persoana în spatele demolării", a arătat Csomortanyi.

În acelaşi an, PPMT a depus la Poliţie o plângere cu privire la acest fapt, având în vedere că demolarea fără aviz a unui monument era infracţiune, fără însă a primi, nici până în prezent, vreun răspuns cu privire la soluţionarea plângerii.

Cert e că între timp, tot Fundaţia lui Sarkozi a retras cererea pentru clasarea ca monument istoric a Morii Emilia, "ceea ce este o tâmpenie, pentru odată pornit, nimeni nu mai poate opri demersuri de acest fel", a spus Csomortanyi, întrebându-se "de ce au mai făcut cererea de clasare cei de la Fundaţie?".

Protejare prin demolare

Reprezentantul PPMT a spus că o altă structură cu "un comportament ciudat" a fost în cazul Morii Emilia Inspectoratul de Stat în Construcţii, care a lucrat "tot aşa, pentru proprietar, în privinţa demolării", deoarece a concluzionat că "clădirea era într-o stare aşa degradată că nu mai putea fi clasată ca monument istoric".

"Păi, de când depinde clasarea ca monument istoric de starea unei clădiri? Aşa, şi Colosseum-ul din Roma ar trebui demolat pentru că este într-o stare de degradare avansată! De fapt, Inspectoratul de Construcţii, ca măsură de protejare, a indicat demolarea ei!", a spus Csomortanyi.

Comisie "relaxată"

Şeful PPMT a mai spus că în 2013, printr-o Hotărâre de Guvern, de monumentele din Bihor nu s-a mai ocupat Comisia zonală de la Cluj, care era alcătuită din specialişti autentici şi puţin dispuşi la compromisuri, ci s-a alcătuit o altă comisie, cu sediul la Oradea, care este "mult mai relaxată şi este formată din nouă persoane despre care am o părere bine conturată, dar mai bine tac". Nici această comisie nu a făcut nimic pentru clasarea Morii Emilia ca monument istoric, aşa că după un an, când a expirat perioada în care clădirea era protejată prin simpla apartenenţă la "ansamblul urban centrul Oradiei", a început să fie demolată, de data aceasta cu acte în regulă, adică în baza unui aviz favorabil şi a unei autorizaţii de demolare-desfiinţare.

"Acum, cine doreşte poate să cumpere cărămizi de epocă, cu 70 de bani bucata", a spus Csomortanyi, precizând că deja a fost demolată mai bine de jumătate din clădire.

Ultima şansă

Chiar şi în al 12-lea ceas, reprezentantul PPMT spune că măcar o parte din vechea Moară Emilia poate fi încă salvată, în baza unui articol din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, ce prevede posibilitatea clasării în regim de urgenţă a imobilului în categoria monumentelor, "din oficiu sau la solicitarea unor persoane interesate".

"Noi (n.r. - PPMT) suntem persoane interesate, astfel că astăzi depunem la Direcţia de Cultură o solicitare de urgenţă, şi o să vedem în următoarele trei zile dacă se va proteja clădirea şi se va opri demolarea", a spus Csomortanyi Istvan. "Nu-mi fac iluzii (n.r. - că demersul va reuşi), dar avem această datorie faţă de urmaşii noştri, să nu spună că nu am făcut tot ce era posibil", a mai adăugat acesta.

În final, reprezentantul PPMT a numit "cele şapte instituţii" care "au pasat problema de la una la alta" în acest caz: Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu, Ministerul Culturii, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, Primăria Municipiului Oradea, Arhitectul-Şef al judeţului Bihor, Inspecţia de Stat în Construcţii şi Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din Bihor, "care deşi este un ONG, este finanţată din banii publici".

Totodată, Csomortanyi a amintit că PPMT este preocupată şi de soarta pasarelei pietonale de lângă Gara CFR, în legătură cu care se teme că va fi dezafectată la construirea viitorului drum expres din strada Ecaterina Teodoroiu.