Plan de nevoie: Deconcentratele din Bihor şi-au făcut, de ochii lumii, plan de aplicare a programului de guvernare

Săptămâna trecută, şefii serviciilor deconcentrate din Bihor au adoptat de faţă cu presa un plan pentru aplicarea în judeţ a programului de guvernare. Aparent, un semn de transparenţă totală. Atât doar că documentul a fost supus votului fără dezbatere, iar în locul lui pe site-ul Prefecturii a fost publicat programul de guvernare, nu planul judeţean.

BIHOREANUL l-a studiat, totuşi, constatând că instituţiile s-au achitat formal de obligaţie, dar şi că multe obiective declarate nu au, de fapt, legătură cu programul Guvernului. Au fost puse, vorba românului, să fie...

Multilateral dezvoltat

Nicio guvernare nu poate reuşi fără un program. Din această perspectivă, existenţa unui program dezvoltat de Guvern pe 171 pagini pare o premisă că puterea ştie ce are de făcut până în 2020. Nu este, însă, şi o garanţie, dacă rămâne literă moartă. Din acest motiv, legislaţia obligă prefecturile să etapizeze pe ani obiectivele guvernării, cu indicarea precisă a obiectivelor, termenelor şi instituţiilor responsabile.

Planul pe 2017 votat miercurea trecută în Colegiul Prefectural, întins pe 65 de pagini, este rezultatul demersurilor făcute în acest scop de Serviciul Coordonare Instituţională. "Din februarie am centralizat propunerile serviciilor deconcentrate pentru realizarea obiectivelor din programul de guvernare", spune consilierul Gheorghe Moldovan. Urmarea? Un set de măsuri enunţate de instituţii şi de firme de stat, structurate pe 20 de capitole, de la "Politici macroeconomice", "Politici industriale", "Fonduri europene" şi "Turism" până la "Politici în domeniul educaţiei", în agricultură, mediu, infrastructură, cultură, tineret, sport şi chiar diaspora.

Dezechilibre

Cea mai mare hibă a planului este, însă, dezechilibrul între capitole. Cel despre "Politicile în domeniul muncii şi justiţiei sociale", întins pe 8 pagini, cuprinde 52 obiective, majoritatea privind asistenţa socială. De fapt, însă, consemnează vechi obligaţii legale ale Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii Sociale, precum plata alocaţiilor, a venitului minim garantat, ajutorului pentru încălzire etc. Pentru stimularea muncii propriu-zise, actul invocă "măsuri" mai degrabă birocratice, ca "autorizarea furnizorilor de formare profesională a adulţilor" sau "orientarea în carieră" de către AJOFM şi acţiuni ca "Săptămâna Europeană de Securitate şi Sănătate în Muncă" desfăşurate de ITM.

În schimb, capitole precum "Comerţ şi relaţii internaţionale" ori "Politici privind IMM" au doar câte două obiective, şi acelea vagi: "Măsuri privind internaţionalizarea afacerilor private prin participarea la târguri" şi "Dezvoltarea colaborării cu Camera de Comerţ", respectiv "Înfiinţarea de incubatoare/parcuri industriale/tehnologice" (responsabile fiind "autorităţi publice locale") şi "Susţinerea şcolilor profesionale" (desfiinţate în guvernarea 2000-2004 de acelaşi partid aflat acum la putere).

Între precizie şi generalităţi

Tot în sarcina primăriilor sunt majoritatea măsurilor pentru dezvoltarea turismului, ca de pildă "reabilitarea infrastructurii de acces în staţiuni", obiective precum "acordarea unui tichet de vacanţă pentru angajaţii din sistemul public" ţinând direct de Guvern.

Obiectivele de investiţii sunt precise în cazul firmelor, pe când ale instituţiilor sunt generale sau necuantificabile. De pildă, capitolul "Politicile în domeniul energiei" are 14 pagini, cu măsuri clare ale Electrica pentru modernizări şi extinderi de reţele stabilite încă din anii trecuţi, deci înaintea programului de guvernare, pe când la "Politici în educaţie" se înşiră obiective ca, de pildă "schimburi de experienţă între cadre didactice", "Săptămâna porţilor deschise" etc. La fel, unde sunt consemnate obiective precise cum ar fi "introducerea unor clase de învăţământ profesional" ori "achiziţia de microbuze şcolare", planul judeţean le condiţionează  de "apariţia metodologiei" şi de finanţarea de la Minister.

Acelaşi lucru e valabil şi în "Politicile din sănătate", ce pomenesc despre "înfiinţarea de cabinete medicale şcolare", obiectiv dependent tot de finanţarea neprecizată, ori despre "dezvoltarea programelor naţionale de sănătate", care ţin tot de Minister. În schimb, nici un cuvânt despre faimoasa achiziţie a celor 3.000 de ambulanţe pentru comune, din care ar trebui să ajungă destule şi în Bihor.

Proiecte vechi

Planul e subţire şi la "Fonduri europene", Prefectura angajându-se la "monitorizarea absorbţiei în perioada 2014-2023", iar Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale la "reducerea timpului de evaluare pentru proiecte şi semnarea rapidă a contractelor de finanţare". Aceeaşi carenţă o are şi capitolul "Politici pentru infrastructura de transport", unde se vorbeşte despre veşnica reabilitare a DN 76, despre Autostrada Transilvania, centurile Aleşd, Beiuş şi Valea lui Mihai.

Teoretic, planul este atât de minuţios încât are şi un capitol privind "Cultura", dar singura noutate e "pregătirea Centenarului Marii Uniri" prin "acţiuni legate de plăci, statui", precum şi unul despre "Politici pentru diaspora", ce consemnează  o expoziţie foto vernisată la Gyula, încă în februarie şi pregătită din toamna trecută!

Cât anume vor face deconcentratele din ce-au pus pe hârtie? Greu de spus. "Experienţa de până acum arată că în fiecare an se îndeplinesc cam 70% dintre obiective", spune consilierul Gheorghe Moldovan. De văzut, aşadar, care vor deveni realitate şi care vor fi reportate, ca de obicei, pentru viitor...