Situaţia pârâului Paris, nerezolvată din anii '50, va fi soluţionată în cel mult doi ani prin întubarea cursului de apă în care locuitorii din zona străzilor Gheorghe Doja şi Louis Pasteur îşi deversează dejecţiile ce ajung în Crişul Repede în zona din apropierea Podului Dacia.
Consilierii municipali au aprobat luni, cu vot unanim, un acord de parteneriat între Primăria Oradea şi Administraţia Bazinală Ape Crişuri, conform căruia aceasta va realiza întubarea pârâului. Cheltuielile aproximate de şeful ABA, Pasztor Sandor, se ridică la aproximativ 15 milioane de lei, iar fondurile urmează să fie procurate de la UE în baza unui proiect finanţabil prin Programul Operaţional Sectorial Mediu. Contribuţia municipalităţii ar urma să fie de aproximativ 300.000 lei, adică 2% din valoarea proiectului.
Potrivit unei prezentări făcute de primarul Ilie Bolojan şi de şeful ABA într-o conferinţă de presă înaintea şedinţei Consiliului Local, proiectul întubării pârâului Paris va înlătura singura sursă de poluare a apelor de pe raza municipiului Oradea, şi în acelaşi timp va reduce la zero pericolul unei viituri pe acest curs de apă.
"În anii '50 s-a încercat întubarea pârâului, dar s-a făcut pe o porţiune mică. Noi vom întuba alte două tronsoane, rămase neamenajate, pe o lungime de aproximativ un kilometru, şi în paralel vom amplasa un colector, pentru că în zonă nivelul pârâului este deasupra nivelului la care se află casele din zona Doja - Pasteur", a explicat şeful ABA, Pasztor Sandor.
Acesta a mai spus că "lucrarea a fost avizată deja în Comisia Tehnico-Economică a Ministerului Mediului", iar proiectul va fi depus spre finanţare cu fonduri europene, deoarece "îndeplinim toate condiţiile pentru a fi inclus în Programul Operaţional Sectorial Mediu".
De asemenea, a afirmat Pasztor, "în cel mult o lună vom lansa demersurile pentru licitaţia lucrării, pentru ca anul viitor să începem lucrările". El a amintit că la fel s-a procedat şi pentru întubarea pârâului Adona şi a Crişului Mic, unde contribuţia bugetului local şi cel al ABA au fost de 10%, restul fiind fonduri europene.
Primarul Ilie Bolojan a subliniat că acordul de parteneriat între cele două instituţii prevede că licitaţia şi supravegherea lucrărilor va fi asigurată de ABA, municipalitatea urmând doar să aibă reprezentanţi în comisia de licitaţie şi în cea de recepţie.
Edilul a precizat, totodată, că proiectul urmează să fie dezbătut şi cu locuitorii din zonă, şi este de aşteptat ca unii dintre ei să nu fie foarte încântaţi că vor pierde câţiva metri pătraţi din terenurile pe care le folosesc, chiar dacă le ocupă nelegal.
"Legea prevede că terenurile din stânga şi dreapta unui curs de apă aparţin statului pe o lungime de 5 metri de la malul pârâului, dar încă din anii '50 unii dintre locuitorii din zonă şi-au construit pe ele tot felul de anexe (n.r. - coteţe de păsări sau alte construcţii), astfel că unele sunt la un metru şi jumătate de pârâu. Va trebui să-i convingem şi pe aceştia", a arătat primarul. La rându-i, şeful ABA a spus că este optimist şi crede că acest lucru se va întâmpla, deoarece "este şi spre binele lor".
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.