URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 28 MARTIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Primăria Oradea a decis să modifice regulamentul de salubrizare. La fel cum deja ne-a obișnuit, schimbarea s-a făcut fără o dezbatere publică serioasă. Mi se pare o greșeală strategică, pentru că despicarea firului în patru atunci când e vorba de problemele tuturor locuitorilor poate duce la soluții bune, unde mai pui că elimini din start suspiciunile și speculațiile.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oradea și Bihorul au ajuns într-o perioadă fastă, cum din perspectiva dezvoltării infrastructurii n-au mai cunoscut niciodată. Anul acesta se deschid circulației o mulțime de noi drumuri, vreo 70 de kilometri: legătura centura Oradea - Autostrada Transilvania (chiar la finele acestei săptămâni), plus centurile Sânmartin, Aleșd, Beiuș, Oșorhei, Nojorid, Sântandrei (în vară). „Miracolul” ar putea fi explicat prin faptul că 2024 e an electoral. Și, da, este! Dar, totuși, nu asta-i explicația, ci parcurgerea întregii evoluții de la germinarea la coacerea proiectelor.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.

Otravă cu efect întârziat: Deşeurile toxice din zona industrială otrăvesc oameni, animale şi afaceri!

Otravă cu efect întârziat: Deşeurile toxice din zona industrială otrăvesc oameni, animale şi afaceri! VIVIERE MOARTE. Angajaţii crescătoriei de sturioni de la Santăul Mic au muncit zi-lumină în urmă cu două săptămâni, pentru a atenua efectele poluării asupra celor 7 hectare ale lacului şi a scoate din viviere peştii ucişi de otrăvurile ajunse în apă
Otravă cu efect întârziat: Deşeurile toxice din zona industrială otrăvesc oameni, animale şi afaceri! PROFIT ANULAT. Sturionul din imagine este unul din cele 150 exemplare răpuse de poluarea cu fier şi azot produsă marţea trecută. În loc să poată fi valorificat, la un preţ de aproximativ 1.000 euro, a fost trecut, ca toţi ceilalţi, la "pierderi"...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

O întreprindere ultramodernă, proiectată şi construită meticulos, finanţată parţial cu fonduri europene şi ţintind - lucru rarisim în România - exportul pe o piaţă exclusivistă, a industriei alimentare de lux, este periclitată de ruinele întreprinderilor din zona de vest a Oradiei.

La 15 kilometri de oraş, în Santăul Mic, un orădean a pus pe picioare cea mai modernă crescătorie de sturioni din Bihor, concepută să producă peşte şi caviar de cea mai înaltă calitate. De la A la Z a făcut totul ca la carte, angajând specialişti, dotând ferma cu cele mai noi tehnologii şi asigurând cele mai bune furaje. Un singur detaliu n-a prevăzut. Că întreaga construcţie poate fi otrăvită, la propriu, de munţii de deşeuri toxice adunate decenii întregi pe vechea platformă industrială a oraşului. Ceea ce s-a şi întâmplat, marţea trecută...

Idee ingenioasă

07_Gheorghe_Vajai_bihoreanul.jpgInginer constructor cu o experienţă de câteva decenii, orădeanul Gheorghe Vajai (foto) a găsit, la finalul perioadei de exploatare, o întrebuinţare ingenioasă unei balastiere pe care firma sa, Gavella, a folosit-o pe câmpul între Şoseaua Borşului şi Episcopia Bihorului.

În loc să lase de izbelişte craterul uriaş, Vajai a urmărit să îmbine utilul cu plăcutul: să realizeze în loc o crescătorie şi o hală de prelucrare a sturionilor, specie de peşti marini de la care se obţin icre negre, caviarul. O afacere de nişă, rară nu doar în România, ci şi în Europa, unde asemenea întreprinderi sunt deţinute doar de mari corporaţii şi de bănci, întrucât costurile de operare sunt uriaşe, iar profiturile vin după 5-7 ani de investiţii şi de muncă.

Vajai a început să-şi concretizeze planul în 2010, concepând un proiect de 3 milioane de euro, sumă din care jumătate a obţinut-o din fonduri UE, prin Programul Operaţional pentru Pescuit. Şi a reuşit.

Din balastieră, fermă

Finalizată în 2012, ferma piscicolă de la Santăul Mic e un adevărat model. În fosta balastieră întinsă pe 16 hectare, 7 hectare au fost transformate în lac, în care au fost instalate 200 de viviere, "cuşti" flotabile adânci de 3,5 metri şi cu diametre de 6 şi de 12 metri, în care sunt ţinuţi, pe vârste şi dimensiuni, peste 25 tone de morun, cegă, nisetru şi păstrugă. Alături, pe mal, a fost ridicată o hală de predezvoltare, unde puietul de cel mult 10 centimetri, între 5 şi 100 de grame, e crescut până atinge 2-3 kilograme, greutate la care poate fi transferat în lac, plus o hală de procesare şi un laborator, toate cu echipamente de ultimă generaţie.

"În permanenţă, apa din cele 14 bazine de predezvoltare e recirculată şi filtrată. Toate sunt alimentate de la un rezervor de oxigen lichid, iar concentraţia de oxigen şi temperatura apei sunt monitorizate non-stop cu o staţie aptă să acţioneze automat echipamentele de oxigenare şi cele de încălzire atunci când nivelurile sunt prea scăzute", explică unul din inginerii care lucrează la fermă. La fel, e oxigenată permanent, cu pompe uriaşe, şi apa din lac, numeroşi parametri ai calităţii acesteia - concentraţiile de oxigen, amoniac, nitriţi şi nitraţi, alcalinitatea, aciditatea - fiind analizaţi de mai multe ori pe zi.

Răbdare şi mulţi bani

Creşterea sturionilor e o afacere în care nu poţi face rabat de la calitate. Explicaţia stă în valoarea mizei. Dacă pe vremea lui Ceauşescu funcţiona lozinca "nicio masă fără peşte", acum pot pune pe masă peşte doar cei cu venituri peste medie, iar sturioni şi icre negre îşi permit numai cei care câştigă foarte mult. Un peşte valorează între 1.000 şi 30.000 euro, şi se comercializează atât pentru carne, la 100 euro kilogramul, cât şi pentru icre, vândute la 1.000 euro kilogramul.

Dar, până să scoţi profit, ai de investit o mulţime de bani. În primul rând, în infrastructură, care aici a costat 3 milioane euro, apoi sunt costurile de operare, care urcă la circa 25.000-30.000 euro/lună, iar hrana nu e nici ea ieftină. "Folosim furaje din făină de peşte, cenuşă vulcanică bogată în proteine şi rac măcinat importate din Danemarca, la 1,3 euro kilogramul", spune specialistul.

Într-o zi, un peşte mănâncă, în medie, 1% din greutatea proprie, şi nu "pune" mai mult de 2 kilograme anual. Abia după un an şi jumătate, la cegă, ori 5 ani, la morun, se pot deosebi masculii de femele, iar "peştii pot fi separaţi, masculii fiind sacrificaţi pentru carne şi femelele reţinute în continuare pentru producţia de icre". Esenţial, aşadar, este factorul timp, pentru că abia când ajung la maturitate sexuală sturionii dau maximum de randament. Or, un morun se maturizează în 10 ani, nisetrul la 7, păstruga la 5, iar cega la 3 ani.

Alarmă de poluare

După doi ani de la darea în folosinţă, ferma exportă deja peşte în Elveţia şi se pregătea ca în curând să scoată şi primele "şarje" de caviar. Socotelile au fost date, însă, peste cap de un incident petrecut marţea trecută, când suprafaţa lacului s-a înroşit, indicând o poluare, iar la puţin timp au apărut şi primii peşti morţi. "La început, muncitorii au cules din viviere 4 peşti, apoi 6, apoi câte 5-6 deodată. În prima zi am numărat 60, în a doua am ajuns la 162", spune inginerul. Imediat s-a dat alarma şi toţi cei 13 angajaţi au fost mobilizaţi pentru a elimina peştii otrăviţi şi a întări o parte din malul lacului.

"Am suspectat de la început poluarea apei din cauza culorii roşiatice, bănuind o infiltrare cu conţinut ridicat de fier, ce ar putea proveni de la fostele întreprinderi de la marginea oraşului, unde sunt haldele de deşeuri ale Alumina, Sinteza şi CET. Ploile abundente au "spălat" haldele şi substanţele toxice au ajuns în pânza freatică, de unde s-au infiltrat printr-o balastieră din vecinătate, ajungând apoi în lacul nostru", presupune reprezentantul fermei. Totuşi, până la primirea rezultatelor analizelor efectuate la laboratorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, omul e rezervat. "Nu vrem să arătăm cu degetul spre cineva până nu vom fi siguri".

Otrava nimănui

Un prim rezultat al analizelor a fost gata vinerea trecută şi a relevat concentraţii de fier şi de azot peste cele normale în apa lacului. Orice specialist ştie că, în timp ce oxizii de fier caracterizează haldele de şlam ale fostei Alumina, cei de azot sunt specifici CET-ului. "Haldele de şlam şi de steril sunt, prin simpla lor existenţă, un atentat la sănătatea solului, apelor şi oamenilor", spune inginerul.

Deşi e un adevăr banal, ştiut de toţi orădenii, va mai trece însă mult până la ecologizarea acestor halde. Uriaşele depozite de steril ale Electrocentrale vor fi eliminate abia după înlocuirea actualului CET pe cărbune cu unul pe gaz, iar neutralizarea reziduurilor din arderea bauxitei e responsabilitatea statului român, ultimii proprietari ai Alor, ruşii de la Ruskii Aluminîi, angajându-se să ecologizeze doar haldele apărute "pe vremea" lor, între 1999-2005. Acestea sunt, însă, pitice pe lângă munţii adunaţi din anii 60 încoace, pentru ecologizarea cărora statul român nu a alocat niciodată fondurile necesare.

Aşa că, până ce aceasta se va produce în mod natural, deşeurile pot produce oricând noi poluări, inclusiv de genul celei de acum două săptămâni. Dacă nu se ia nicio măsură, chiar sute de ani, omorând sau îmbolnăvind orice altă afacere în această zonă...


SUPRATAXARE
Unde nu se face ecologizare

Pentru că niciun deţinător de terenuri pe care în trecut s-au desfăşurat activităţi de industrie grea şi industrie chimică nu se înghesuie să le ecologizeze, o soluţie care i-ar putea obliga la această operaţiune ar fi impunerea unor obligaţii fiscale speciale. Un proiect în acest sens a fost propus recent, chiar de primarul Oradiei, Ilie Bolojan, care vrea să obţină sprijinul Federaţiei Municipiilor din România pentru legiferarea sa.

Potrivit acestuia, proprietarii de situri industriale neecologizate, la fel şi cei ai terenurilor neîntreţinute, ar fi obligaţi să plătească impozite de 5 ori mai mari decât pentru terenurile curate din aceleaşi zone. În acest fel, în Oradea ar putea fi repuse în circuit şi cele peste 200 hectare ale fostului CET II, fiind greu de crezut că, după ce a încercat repetat şi fără succes vânzarea lor, Ministerul Economiei ar putea plăti "supra-impozitele".

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
4 Comentarii
aha
nuah nu va isterizati, statul va despagubi din banii prostimii si toata lumea [lumea buna desigur] va fi fericita.
Postat 05 Mai 2014, 18:29 de kordas
Balauri sa creasca ca sturionii nu se cresc asa
Vai de capul meu ce incompetenti! sa se duca sa mai inete chiar si la UOradea vor invata mai multe! Daca te uti in oras unde lucreaza Gavella e clar ca si la peste sunt la fel de dezordonati si incopletenti.
Postat 05 Mai 2014, 18:18 de ionica-fara-de-frica
Danezii sunt cei mai tari la fermele de sturioni.
E pentru prima oara cand aud ca o ferma de acest fel apare la o distanta de citiva km de un oras aglomerat, in apropiere de statia de epurare si de foste balastiere care au facut totdeauna probleme ecologistilor. Sturionii se cresc in zone izolate, in bazine puse departe de localitati, cu apa de izvor si spatiu verde (padure noua unde nu este din cea naturala si care izoleaza locul). Nu cred ca omul se pricepe mai mult decat oricare a citit pe net despre sturioni. Poate se pricepe la atras fonduri nu la facut bani din cresterea morunului sau sturionului.
Postat 05 Mai 2014, 15:19 de Boss
"De la A la Z a făcut totul ca la carte, ..." !?!
Un singur lucru nu au făcut domnii Vajai şi Seremi, patronii afacerii ... chiar dacă se utilizează în acest domeniu cât de multă apă, curată cât nici la robinetul de potabilă nu vine !?! Nu au făcut un lucru elementar, respectiv un studiu hidrologic corespunzător sursei de alimentare primară !?! Aşa că, de la A la Z sunt multe litere sărite pe parcursul alfabetului !?! Iar la Santăul Mic e o cu totul altă problemă reziduală, binecunoscută de aceşti întreprinzători încă de la începutul secolului XXI, fără nicio legătură cu fosta platformă industrială de pe aliniamentul Şos. Borşului !?! Iar eşti pe altă direcţie A. Criş, din simpatie pentru "dinozaurii" PDL !?!
Postat 05 Mai 2014, 15:03 de Carp III
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5892 RON
  • 1 EUR = 4.971 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON