Oraşul podurilor: La Oradea se lucrează în paralel la construcţia a şase poduri (FOTO)

De când a dat dezgheţul, zeci de orădeni ies seară de seară pe Splaiul Crişanei pentru a urmări pe viu ceea ce n-au mai putut vedea niciodată şi, probabil, nici nu vor mai vedea curând: construcţia unui pod, de la A la Z.

Foreze, betoniere, basculante şi macarale, geologi, sudori, dulgheri, macaragii şi fierari-betonişti - cu toţii, oameni şi "fiare", sunt protagoniştii unor lucrări de edificare neobişnuite într-o ţară şi într-un oraş unde în ultimele două decenii s-a distrus mult şi nu s-a construit nimic.

Cele şase poduri aflate în construcţie în Oradea contrazic mitul că "nu putem" şi dovedesc că, atunci când există voinţa, se poate pune piatră pe piatră pentru a face oraşul un loc mai aerisit şi, de ce nu, mai civilizat. Căci a construi este chiar şi pe aceste meleaguri un semn de civilizaţie, încă de la Apolodor din Damasc, cu aproape două milenii în urmă...

"La mintea cocoşului"

O mână de orădeni ameninţa anul trecut cu proteste vehemente împotriva construirii unui nou pod rutier în vecinătatea celui de lângă Sala Sporturilor, făcut din pontoane, ca-n vreme de război. Motivul? Oraşul ar avea destule poduri, iar unul în plus ar distruge mediul. Asta chit că Oradea e sufocată, iar zona pe care o ocroteau mustea, în realitate, de gunoaie...

Spre deosebire de activişti, Mate Gyula (foto), unul din orădenii care locuiesc în zonă, îşi petrece serile urmărind lucrările la Podul Sovata cu pasiunea cu care alţii se uită la un meci de fotbal. "Încă din vremea lui Ceauşescu trebuia să se facă podul, se vede după cum au fost croite străzile Oneştilor şi Sovata", zice bărbatul. Nu se dă specialist, ci argumentează simplu. "E la mintea cocoşului că un pod nou reduce poluarea şi aglomeraţia pe celelalte. Eu stau pe Sovata şi, ca să merg la Carrefour, trebuia să înconjor pe Densuşianu ori Decebal, unde erau ambuteiaje. De la toamnă voi putea face drumul drept, cu economie de timp şi de combustibil", spune orădeanul, bucuros că lucrările au intrat în linie dreaptă şi că, peste patru luni, va putea folosi noul pod.

Fără poduri, degeaba...

Deşi ne-orădean, Alexandru Achim are şi el motive de bucurie. "Când văd oamenii care ne urmăresc zilnic, simt o satisfacţie pe care nici n-o pot descrie în cuvinte", mărturiseşte tânărul care, la 28 de ani, răspunde de proiectul podului din partea Companiei de Construcţii Căi Ferate Timişoara. "Un pod e factor esenţial de dezvoltare. Un oraş fără poduri şi drumuri degeaba are mall-uri, căci nu are dinamism", spune inginerul.

Originar din Carei şi absolvent al Politehnicii timişorene, şi-a dedicat podului un an din viaţă. E mândru că i s-a dat răspunderea unui proiect de 11,8 milioane de lei, pentru care firma sa s-a bătut cu alte trei din ţară. Din octombrie, când au început lucrările, şi-a văzut casa doar duminica, dar nu regretă: lucrările merg şnur! "Podul, rezervat exclusiv traficului uşor, va avea 108 metri lungime, 13,5 lăţime şi patru "picioare": două pile în apă şi două culee pe maluri. Vor fi două benzi de câte 3,5 metri, două piste pentru biciclişti de câte 1 metru şi  două trotuare de câte 1,5 metri", descrie el podul ce va lega cartierele Rogerius, Ioşia Nord şi Ioşia Est.

Partea cea mai grea a fost realizarea fundaţiilor în albia Crişului la o adâncime de 7,5 metri sub nivelul apei. Iar partea cea mai spectaculoasă începe săptămâna aceasta, când se montează tablierul, adică ansamblul de grinzi de câte 50 de tone care vor alcătui "puntea" peste care apoi se vor pune plăci de beton şi asfalt. Termenul pentru finalizare expiră la finele lunii octombrie, dar inaugurarea va avea loc cel mai probabil pe data de 12, de Ziua Oradiei.

Premieră

Mai în amonte, "show"-ul începe şi mai repede. Joia trecută, pe şantierul noului Pod Densuşianu, care se construieşte la 2 metri în amonte de cel vechi, a ajuns cea mai mare automacara din ţară, de 500 tone, care săptămâna asta va ridica tablierele grele de câte 150 tone. Pentru siguranţă, traficul va fi restricţionat pe podul vechi în fiecare zi, între 5 şi 7 dimineaţa, până la aşezarea tuturor grinzilor, până în 28 iunie.

Inginerul Marius Marta (foto), coordonatorul proiectului de 11,9 milioane de lei scos la licitaţie de Compania de Drumuri Naţionale în 2008 şi adjudecat în 2009 de firma Selina, spune că noul pod va fi finalizat în decembrie. Va avea o lungime de 120 metri şi o lăţime de 11 metri, sprijinindu-se pe două culee pe maluri şi trei pile în albie, ale căror fundaţii sunt săpate la 23 de metri sub nivelul apei. Pe podul vechi vor rămâne un trotuar şi două benzi deschise traficului greu, cu circulaţie dinspre Bulevardul Ştefan cel Mare spre Calea Sântandreiului. Pe podul nou vor fi tot un trotuar şi două benzi auto, dinspre Sântandreiului spre Ştefan cel Mare.

Şi aici lucrările sunt urmărite în fiecare seară de zeci de "chibiţi". "Au fost faze la care a trebuit să fugărim oamenii care stăteau gură-cască, pentru a avea loc să lucrăm şi a nu se produce accidente", spune inginerul.

Privat pentru oraş

La celălalt capăt al Oradiei, peste Criş se ridică un al treilea pod, executat de Construcţii Bihor, cu 8,4 milioane de lei, pe banii firmei italiene Macio, care, la schimb cu un teren primit pentru un complex de agrement, va preda podul municipalităţii. "Va lega cartierele Dragoş Vodă şi Velenţa de Podgoria şi Rogerius, urmând să preia tot traficul uşor dinspre Cluj către Satu Mare şi contribuind astfel la decongestionarea circulaţiei prin centru, pe Magheru, Republicii şi Ştefan cel Mare", explică managerul de proiect, inginerul Claudiu Turc.

Podul va avea 82 metri lungime şi 8 lăţime, cu două benzi auto şi două trotuare de câte 2 metri. "Execuţia a început pe 15 aprilie şi se va încheia în noiembrie", spune inginerul, precizând că proiectul include şi un sens giratoriu care va înlesni deplasarea maşinilor pe Dragoş Vodă atât la dreapta, spre pod, cât şi înainte, spre centrul oraşului.

"La fel ca tata"

În altă zonă se reabilitează un pod închis traficului greu de peste un deceniu, cel de lângă blocurile ANL din Ştefan cel Mare, construit la începutul secolului trecut pentru a lega Dealul Viilor de inima oraşului. Proiectul are o valoare de 2,6 milioane de lei şi este executat de firma orădeană Abed Nego. Coordonatorul, inginerul Viorel Ciursaş (foto), continuă o tradiţie de familie, tatăl său lucrând, după al doilea război mondial, la prima reabilitare a podului, care în acea vreme era acoperit cu scânduri din lemn. Acum, misiunea sa e să înlocuiască grinzile din oţel cu altele noi, peste care vor fi aşezate plăci din beton şi apoi asfalt.

"Reabilitarea e adesea mai grea decât construcţia unui pod nou, mai ales peste calea ferată. Trebuie să ţinem cont de circulaţia trenurilor: la intervale de 7-25 minute întrerupem lucrările şi degajăm liniile, ca să poată trece garniturile". Şantierul din strada Teodor Neş a fost deschis în luna mai, iar în mai 2012 podul va fi gata, având o lungime de 30,5 metri şi o lăţime de 10,5 metri, cu aproape un metru mai mult decât în configuraţia actuală. "Sunt de 36 de ani în meserie, ultimii 12 am lucrat în zona Clujului. E un noroc şi o bucurie să lucrez şi acasă", spune inginerul, aflat spre finalul carierei, cu o undă de regret.

Mici, dar vitale

Mai modeste ca valoare şi complexitate, celelalte două poduri la care se lucrează, peste pârâul Peţa, nu sunt, totuşi, mai puţin importante. Unul a şi fost deja finalizat pe strada Vaporului de firma Asfamixt, legând cartierele Velenţa şi Cantemir de Universitate, Centru şi Ioşia, prin strada Atelierelor (prin faţa Depoului OTL), de unde drumul continuă pe un teren care până acum stătea nefolosit. Cu drum cu tot, proiectul început în septembrie a costat 4,8 milioane de lei, iar podul - lung de 20 de metri şi lat de 10 - va fi dat în folosinţă luna aceasta, după montarea parapeţilor.

Aproape geamăn este, în aval, podul de la Piaţa Obor, început de Drumuri Bihor în martie. "La finalizare, pe 15 iulie, va avea o lăţime de 14 metri, dublă faţă de vechiul pod, cu carosabil de 8,7 metri şi două trotuare de câte 2,5 metri", spune inginerul Dorel Crăciun (foto).

La fel ca "fratele" său din strada Vaporului, cel de pe Traian Blajovici va asigura legătura între Velenţa şi Cantemir cu centrul oraşului, dar şi dinspre centură către centru, prin spatele magazinului Real.

Scurtat, mai curat

Directorul tehnic al Primăriei, Mircea Ghitea (foto), spune că, în condiţiile în care străzile centrale nu permiteau operaţiuni de lărgire, singura soluţie pentru decongestionarea traficului din oraş era crearea unor alternative la cele două axe rutiere majore de acum, Calea Clujului-Calea Aradului şi Ştefan cel Mare-Nufărul, dar aceste alternative nu puteau fi făcute fără construirea podurilor. "Pe Podul Dragoş Vodă vom avea o axă nouă între estul şi nordul oraşului, pe Sovata una între nord şi sud, iar cu cele peste Peţa una între est şi vest", spune Ghitea.

Potrivit estimărilor municipalităţii, la cel mult o jumătate de an de la darea în folosinţă a noilor poduri, adică vara viitoare, după ce orădenii se vor obişnui să le folosească, traficul în zona centrală va scădea cu aproximativ 30%, tocmai pentru că şoferii vor putea ajunge dintr-un capăt în celălalt fără a mai trece prin centru. Atunci vor realiza că, vorba zicalei, au dat un ban, dar a meritat.

Primăria intenţionează păstrarea podului de pontoane care leagă cele două cartiere Ioşia şi după darea în folosinţă a noului pod rutier. Motivul? Orădenii s-au obişnuit cu puntea plutitoare şi au cerut să nu fie dezafectată, ci mutată mai în amonte cu câteva sute de metri.

În acest caz, podul de pontoane va avea atât un scop oarecum turistic, deoarece va fi în apropierea insulei din mijlocul Crişului, dar îşi va păstra şi unul pronunţat practic, mai ales pentru elevii Colegiului Mihai Viteazu, deoarece capătul de pe malul stâng va fi ancorat în dreptul acestui liceu.