URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 29 OCTOMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În 25 octombrie anul Domnului 2000, a apărut primul număr din BIHOREANUL. Dacă Alexandre Dumas a avut strălucita idee să continue povestea nemuritoare a muschetarilor şi să ni-i arate după 20 de ani, hai să fac şi eu la fel, dar invers. Să vedeţi cum eram noi acum 20 de ani.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Da, s-au făcut 20 de ani de BIHOREANUL! Potrivit planurilor noastre de mai an, azi ar fi trebuit să sărbătorim "a la grande", să facem o mare sărbătoare din acest eveniment, o adevărată "Zi a BIHORENILOR", organizată în aer liber, poate la Cetatea Oradiei, deschisă tuturor... N-a fost să fie. În mijloc de toamnă, poate că vremea ne-ar fi îngăduit. Vremurile, însă, nu.
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu ştiu ce şanse rămân, după ultima decizie a Curții Constituționale, ca alegerile legislative să fie la termen, aşa încât actualii parlamentari să nu-şi depăşească mandatele constituţionale. Deşi, potrivit Constituţiei, prelungirea acestora e posibilă doar în anumite condiţii (stare de război, de calamitate, de urgenţă) care, slavă Domnului, nu există, CCR a ajutat din nou PSD, dornic ca scrutinul, cu orice preţ, să aibă loc cât mai târziu.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Dintre toate mizeriile pe care ni le face pandemia asta blestemată, faptul că nu putem călători departe este printre cele mai rele. Nu pentru că ne lipsesc concediile de "afară", nu pentru că e musai să ne împrospătăm colecţia de fotografii din locuri exotice sau capitale celebre, nu pentru că nu ne place în România, ci din cauză că nu mai avem ocazia să vedem ce mai fac ceilalţi şi cum mai e pe la ei.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre inițiativa lui Ilie Bolojan de a reduce organigrama Consiliului Județean Bihor la jumătate?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul administrativ prevede ce drepturi și ce obligații au consilierii locali și județeni, primarul, viceprimarul și președintele consiliului județean. Iată care sunt acestea...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În urma identificării unor cazuri de listerioză în Marea Britanie, este bine de ştiut că această afecţiune infecţioasă rară este transmisă de obicei la oameni prin consumul unor alimente contaminate cu Listeria (lapte insuficient pasteurizat, brânză şi alte produse lactate, carne insuficient preparată termic), sau, mai rar, prin contact direct cu alte persoane sau animale infectate. Listerioza afectează cel mai frecvent nou-născuţii, bătânii, gravidele şi persoanele cu un sistem imunitar scăzut.
26 Mai 2014, 12:05

Oradea ieri, Oradea azi: Prima şcoală românească din oraş a împlinit 230 de ani de la înfiinţare

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1784. O şcoală pentru profesori

În secolul XVIII, Curtea imperială austriacă avea o politică reformistă, dorindu-şi să creeze o elită intelectuală care să consolideze biserica. În acelaşi timp, târgurile Oradiei se luptau să-şi obţină cât mai multe drepturi. După ce, în 1712, orădenii au primit acceptul pentru a folosi stema oraşului, câteva decenii mai târziu, la stăruinţele episcopului greco-catolic Ignatie Darabant, au putut să-şi înfiinţeze prima şcoală românească.

Astfel, în 1784, după fondarea seminarului teologic greco-catolic, în Oradea a luat fiinţă şi Şcoala Normală Română Greco-Catolică Unită de Învăţători, condusă de preotul preparandial (adică dascăl pentru învăţători) Simeon Maghiar.

Şcoala funcţiona în mănăstirea fostului ordin iezuit, lângă actuala Biserică Sf. Gheorghe de pe bulevardul Magheru, împreună cu seminarul teologic, şi, după cum îi spunea şi numele, era menită să pregătească învăţătorii oraşului.

În prima promoţie a Şcolii Normale au absolvit 11 învăţători, în anul următor 31, iar în 1788 chiar 45 de dascăli. În ciuda numeroaselor tentative de înlocuire a limbii de predare cu maghiara, şcoala a rămas una românească. La începutul secolului XX, a avut aproape o mie de învăţăcei.

03-liceu_bihoreanul.jpg2014. Şcoală pentru toţi

După Marea Unire, şcoala românească a Oradiei a preluat programa şcolilor din ţară, dar şi-a păstrat numele de Şcoala Normală Română Unită. Ministerul Educaţiei i-a plătit profesorii, în timp ce Episcopia Greco-Catolică a suportat cheltuielile materiale ale şcolii ce se mutase deja în clădirea de pe strada Iuliu Maniu de azi.

În 1925, episcopul Traian Frenţiu a comandat arhitectului slovac Anton Sallerbeck extinderea clădirii, iar acesta a făcut-o în stil neobrâncovenesc, dând oraşului clădirea care se vede în prezent. Instaurarea comunismului, interzicerea religiei greco-catolice şi laicizarea învăţământului a dus la desfiinţarea şcolii în 1948, aşa că pe locul ei s-a înfiinţat Şcoala Pedagogică de Fete şi Băieţi.

În 1996, această şcoală părăseşte clădirea şi în locul ei apare Liceul Teologic Greco-Catolic. Dacă atunci era o şcoală cu profil exclusiv teologic, astăzi este una completă, cu grupe de grădiniţă şi clase de liceu de specializări felurite.

Chiar dacă are un caracter confesional, şcoala nu este restrictivă, primind elevi şi profesori de orice religie. Săptămâna trecută, profesorii şi elevii şcolii au sărbătorit, alături de episcopi greco-catolici din întreaga ţară, cei 230 de ani trecuţi de la înfiinţarea şcolii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1525 RON
  • 1 EUR = 4.8746 RON
  • 1 HUF = 0.0133 RON