URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 20 OCTOMBRIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum un deceniu, proaspătul primar Ilie Bolojan, care încă nu renunţase la pantalonii traşi până la subsuoară, stabilea un program drastic localurilor din oraş. Cu toate că îşi propunea de pe atunci să dezvolte latura turistică a municipiului, voia să închidă cârciumile la ora 22, de trebuia, ca să poţi bea alcool noaptea, să mergi la farmacii pentru o frecţie galenică. Nu-i mai puţin adevărat că era o nebunie totală atunci: reguli nu, zgomot cât cuprinde şi, mai ales, mizerie la greu! Florin Birta a scos, acum, în dezbatere noul regulament privind organizarea activităţilor în zonele publice...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Din 2018 încoace, BIHOREANUL a tot scris despre faptele de arme ale prim-gospodinei din Brusturi, Livia Bârlău, o fostă PD-istă trecută la PSD şi făcută întâi directoare a şcolii comunale, iar apoi primăriţă. Cum de îşi permite? Simplu! "Oamenii legii" n-au deranjat-o niciodată, până săptămâna trecută, când anchetatori trimişi din Oradea au ridicat acte privind lucrări de zeci de milioane de lei cu puternic damf de fraudă. În rest, însă, nici poliţiştii, nici procurorii din zonă...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre felul în care funcționează școlile în contextul pandemiei de Covid-19?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
De o bună bucată de vreme, spaţiul public este invadat de ştirile referitoare la falimentul companiei de asigurări City Insurance, cel mai mare asigurător RCA local, care, conform informaţiilor din presă, ar deţine aproximativ 45% din piaţa poliţelor de răspundere civilă auto comercializate în România.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
O altă formă de tulburare anxioasă este tulburarea anxioasă generalizată, care se deosebeşte de panică (unde simptomele apar brusc) prin faptul că bolnavii prezintă o anxietate difuză şi persistentă, fără fobii, atacuri de panică sau tulburare obsesiv-compulsivă.
26 Mai 2014, 12:05

Oradea ieri, Oradea azi: Prima şcoală românească din oraş a împlinit 230 de ani de la înfiinţare

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1784. O şcoală pentru profesori

În secolul XVIII, Curtea imperială austriacă avea o politică reformistă, dorindu-şi să creeze o elită intelectuală care să consolideze biserica. În acelaşi timp, târgurile Oradiei se luptau să-şi obţină cât mai multe drepturi. După ce, în 1712, orădenii au primit acceptul pentru a folosi stema oraşului, câteva decenii mai târziu, la stăruinţele episcopului greco-catolic Ignatie Darabant, au putut să-şi înfiinţeze prima şcoală românească.

Astfel, în 1784, după fondarea seminarului teologic greco-catolic, în Oradea a luat fiinţă şi Şcoala Normală Română Greco-Catolică Unită de Învăţători, condusă de preotul preparandial (adică dascăl pentru învăţători) Simeon Maghiar.

Şcoala funcţiona în mănăstirea fostului ordin iezuit, lângă actuala Biserică Sf. Gheorghe de pe bulevardul Magheru, împreună cu seminarul teologic, şi, după cum îi spunea şi numele, era menită să pregătească învăţătorii oraşului.

În prima promoţie a Şcolii Normale au absolvit 11 învăţători, în anul următor 31, iar în 1788 chiar 45 de dascăli. În ciuda numeroaselor tentative de înlocuire a limbii de predare cu maghiara, şcoala a rămas una românească. La începutul secolului XX, a avut aproape o mie de învăţăcei.

03-liceu_bihoreanul.jpg2014. Şcoală pentru toţi

După Marea Unire, şcoala românească a Oradiei a preluat programa şcolilor din ţară, dar şi-a păstrat numele de Şcoala Normală Română Unită. Ministerul Educaţiei i-a plătit profesorii, în timp ce Episcopia Greco-Catolică a suportat cheltuielile materiale ale şcolii ce se mutase deja în clădirea de pe strada Iuliu Maniu de azi.

În 1925, episcopul Traian Frenţiu a comandat arhitectului slovac Anton Sallerbeck extinderea clădirii, iar acesta a făcut-o în stil neobrâncovenesc, dând oraşului clădirea care se vede în prezent. Instaurarea comunismului, interzicerea religiei greco-catolice şi laicizarea învăţământului a dus la desfiinţarea şcolii în 1948, aşa că pe locul ei s-a înfiinţat Şcoala Pedagogică de Fete şi Băieţi.

În 1996, această şcoală părăseşte clădirea şi în locul ei apare Liceul Teologic Greco-Catolic. Dacă atunci era o şcoală cu profil exclusiv teologic, astăzi este una completă, cu grupe de grădiniţă şi clase de liceu de specializări felurite.

Chiar dacă are un caracter confesional, şcoala nu este restrictivă, primind elevi şi profesori de orice religie. Săptămâna trecută, profesorii şi elevii şcolii au sărbătorit, alături de episcopi greco-catolici din întreaga ţară, cei 230 de ani trecuţi de la înfiinţarea şcolii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2444 RON
  • 1 EUR = 4.949 RON
  • 1 HUF = 0.0137 RON