URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 25 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Nu credeam că se vor putea mobiliza 15.000 de oameni în acțiunea intitulată Misiunea Grivei, prin care se cer condiții mai bune pentru câinii abandonați și pentru sterilizarea lor. Iată că inițiativele cetățenești încep să capete forță și consistență. Poate n-ar fi fost lipsit de interes să se ceară și sterilizarea stăpânilor care-și abandonează animalele de companie...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Oricât ar fi de digitalizată lumea și plin internetul de informații despre tot felul de locuri, inclusiv în imagini, nimic nu se compară cu plăcerea călătoriei, fie ea cât de scurtă, pentru a le vedea cu propriii ochi. Iar când de plăcerea asta vor avea parte sute, poate mii de copii de la țară, dintre care mulți nu au ieșit din comuna lor ori au ajuns în cel mai bun caz până în cel mai apropiat orășel, cu atât e mai meritorie orice inițiativă care îi ajută să capete această experiență, totdeauna de neuitat dacă e prima.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Camera Deputaţilor a adoptat recent un proiect de modificare a legislaţiei în vigoare, prin care se prevede, în esenţă, că instanţele judecătoreşti nu vor mai putea reduce din oficiu onorariile achitate de justiţiabili avocaţilor, ci doar la cererea părţii adverse. 
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
26 Mai 2014, 12:05

Oradea ieri, Oradea azi: Prima şcoală românească din oraş a împlinit 230 de ani de la înfiinţare

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

1784. O şcoală pentru profesori

În secolul XVIII, Curtea imperială austriacă avea o politică reformistă, dorindu-şi să creeze o elită intelectuală care să consolideze biserica. În acelaşi timp, târgurile Oradiei se luptau să-şi obţină cât mai multe drepturi. După ce, în 1712, orădenii au primit acceptul pentru a folosi stema oraşului, câteva decenii mai târziu, la stăruinţele episcopului greco-catolic Ignatie Darabant, au putut să-şi înfiinţeze prima şcoală românească.

Astfel, în 1784, după fondarea seminarului teologic greco-catolic, în Oradea a luat fiinţă şi Şcoala Normală Română Greco-Catolică Unită de Învăţători, condusă de preotul preparandial (adică dascăl pentru învăţători) Simeon Maghiar.

Şcoala funcţiona în mănăstirea fostului ordin iezuit, lângă actuala Biserică Sf. Gheorghe de pe bulevardul Magheru, împreună cu seminarul teologic, şi, după cum îi spunea şi numele, era menită să pregătească învăţătorii oraşului.

În prima promoţie a Şcolii Normale au absolvit 11 învăţători, în anul următor 31, iar în 1788 chiar 45 de dascăli. În ciuda numeroaselor tentative de înlocuire a limbii de predare cu maghiara, şcoala a rămas una românească. La începutul secolului XX, a avut aproape o mie de învăţăcei.

03-liceu_bihoreanul.jpg2014. Şcoală pentru toţi

După Marea Unire, şcoala românească a Oradiei a preluat programa şcolilor din ţară, dar şi-a păstrat numele de Şcoala Normală Română Unită. Ministerul Educaţiei i-a plătit profesorii, în timp ce Episcopia Greco-Catolică a suportat cheltuielile materiale ale şcolii ce se mutase deja în clădirea de pe strada Iuliu Maniu de azi.

În 1925, episcopul Traian Frenţiu a comandat arhitectului slovac Anton Sallerbeck extinderea clădirii, iar acesta a făcut-o în stil neobrâncovenesc, dând oraşului clădirea care se vede în prezent. Instaurarea comunismului, interzicerea religiei greco-catolice şi laicizarea învăţământului a dus la desfiinţarea şcolii în 1948, aşa că pe locul ei s-a înfiinţat Şcoala Pedagogică de Fete şi Băieţi.

În 1996, această şcoală părăseşte clădirea şi în locul ei apare Liceul Teologic Greco-Catolic. Dacă atunci era o şcoală cu profil exclusiv teologic, astăzi este una completă, cu grupe de grădiniţă şi clase de liceu de specializări felurite.

Chiar dacă are un caracter confesional, şcoala nu este restrictivă, primind elevi şi profesori de orice religie. Săptămâna trecută, profesorii şi elevii şcolii au sărbătorit, alături de episcopi greco-catolici din întreaga ţară, cei 230 de ani trecuţi de la înfiinţarea şcolii.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6567 RON
  • 1 EUR = 4.9761 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON