Oradea ieri, Oradea azi: Oraşul de pe Criş, "vizitat" de un meteorit

1692. Oradea, "vizitată" de un meteorit

Deşi puţină lume ştie, urbea de pe Crişul Repede a fost martorul unui important fenomen astronomic la finele secolului XVII, pe vremea în care oraşul era paşalâc turcesc de peste trei decenii, iar trupele austriece forţau intrarea. Potrivit istoricului Mihai Georgiţă, la sfârşitul lunii martie 1692, austriecii pregăteau ultimul asediu, când trupele au fost dezorientate de un fenomen astronomic, fără să ştie exact cu ce se confruntă.

În seara de 8 aprilie, în jurul orei 22, soldaţii din avanposturile din Cetate au văzut pe cerul Oradiei o bilă de foc care, după ce a trecut pe deasupra fortăreţei şi a taberei militare, s-a prăbuşit în pădurile din actuala zonă Olosig.

Informaţiile au fost culese de istoric din raportul către Împăratul Leopold al II-lea, act întocmit de generalul care conducea misiunea din Oradea. El nu pomeneşte, însă, nimic despre recuperarea vreunor fragmente din misteriosul obiect ce nu putea fi altceva decât un meteorit. Soldaţii au făcut şi o schiţă care arată traiectoria bilei de foc, comparată cu o bombă de 200 kilograme, şi în care au prezentat şi ce fel de nori erau pe cer atunci, semn că au priceput că evenimentul avea o semnificaţie ştiinţifică.

2012. Frica de necunoscut

Mărturia despre meteoritul căzut la Oradea e singura care atestă căderea unui astfel de corp ceresc în urbea de pe Criş, dar şi cea mai veche din România. În întreaga ţară, de-a lungul anilor, se ştie despre şapte meteoriţi căzuţi, cei mai mulţi "aterizaţi" în secolul XIX. Astfel, există dovezi despre căderea unui meteorit în 1852 în apropiere de localitatea Mădăraş (judeţul Mureş), în 1857 în Ohaba (Alba), în 1858 în Cacova (Caraş-Severin), în 1875 în Jadani (Timiş), în 1882 în Mociu (Cluj), în 1927 în Sopot (Dolj) şi în 1937 în Tauţ (Arad).

Din pricina lipsei de informaţii specifică acelor vremuri, meteoriţii, ca multe alte fenomene astronomice, erau priviţi cu temere de oameni, fiind consideraţi semne prevestitoare de rău.

Astăzi, lumea nu se mai teme de fenomenele astronomice, căci acestea sunt explicate ştiinţific. Însă alte lucruri misterioase continuă să înspăimânte pământenii. De pildă, în urmă cu două săptămâni, întreaga planetă a aşteptat sfârşitul lumii, întrucât calendarul maiaşilor s-a încheiat la data de 21 decembrie, semn interpretat de unii ca prevestire a Apocalipsei. Sfârşitul lumii n-a venit, însă, iar omenirea a putut răsufla liniştită...