Oradea ieri, Oradea azi: Cum a fost amenajat, de-a lungul anilor, parcul Palatului Baroc (FOTO)

1988. Busturi şi amfiteatru

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, după finalizarea lucrărilor de construire a Catedralei Romano-Catolice şi a Palatului Episcopal Romano-Catolic (Palatul Baroc), în jurul clădirilor a început amenajarea unei grădini.

Conform hărţilor vechi, parcul a fost, la început, amenajat în spatele şi lateralul nordic al Palatului episcopal. După un secol, în 1887 zona verde se extinsese şi în faţa clădirii, către Şirul Canonicilor, dar şi către centrul urbei, în contextul dezvoltării Olosigului.

Parcul avea amenajări simple cu arbori şi arbuşti, cu alei neregulate din pământ şi pietruite. Abia după cel de-Al Doilea Război Mondial, parcul a intrat într-un proces amplu de modernizare, ocazionat de restaurarea Palatului Baroc şi mutarea acolo a Muzeului Ţării Crişurilor.

A fost creat un parc cu noi arbori şi bănci de odihnă, cu alei modernizate, iar pe latura nordică era amplasată o biserică din lemn, ulterior mutată în Băile Felix. Ultimele modificări au apărut la finalul anilor ’80, când a fost realizat amfiteatrul din spatele Palatului, grădina cu arbuşti în formă de lire, gardul cu porţile somptuoase şi şirul de busturi ai unor conducători politici de pe teritoriul României.

2020. Complet restaurat

În anii ’90, amfiteatrul găzduia concerte şi spectacole, iar partea dinspre bulevardul Dacia a parcului - expoziţii şi târguri, între care Târgul Meşterilor Populari.

După anul 2000, însă, parcul a început să se degradeze şi a fost mai puţin utilizat, în principal din cauza retrocedării sale şi a Palatului către Episcopia Romano-Catolică şi a restrângerii activităţii Muzeului.

Astăzi, parcul din jurul Palatului Baroc poartă numele lui Schlauch Lőrincz, episcop al Diecezei de Oradea, din 1893 cardinal.

În 2019, cu ocazia lucrărilor de restaurare a Palatului Baroc, parcul de 5,5 hectare a intrat în refacere printr-o finanţare de 800.000 euro, bani europeni. Unii arbori şi arbuşti au fost eliminaţi, alţii toaletaţi, iar stejarul vechi de 200 de ani a fost proptit pentru susţinere.

Aleile au fost refăcute şi pavate cu piatră cubică, au fost montate bănci de odihnă şi lămpi noi, iar amfiteatrul din spate a fost reabilitat. În partea nordică a fost amenajată o "grădină biblică" cu mai multe soiuri de plante: lavandă, orz, gladiole, viţă-de-vie, in şi lemnul Maicii Domnului, fiecare specie având parte de câte o plăcuţă descriptivă. Zona este deschisă publicului ca o zonă de relaxare.