URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 12 AUGUST 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Am tot ezitat să vorbesc despre proiectul cu ţepi de deasupra parcării din Centru pentru că, sincer, la fel ca şi colegul meu Lulu Cremeneanu, nu prea pricep proiectul. Nu că nu ştiu citi nişte planşe, dar nu mă dumiresc nicicum cum va să funcţioneze instalaţia aceea. Din start văd o hibă uriaşă din punct de vedere al punerii în operă...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
I-am zis-o, încă din faza în care încă oscila (sau nu voia să confirme ce plănuiește), că e condamnat să candideze la Consiliul Județean. Bolojan era condamnat să preia Județul fiindcă doar el poate să repare, într-un timp record și cu barda, ceea ce au stricat acolo o serie de nepricepuți, corupți și ticăloși, dintre care nu cei din urmă sunt chiar înaintașii săi liberali (liberali după carnetul de partid, căci nu aveau decât anvergura unor popi de țară).
Zic şi eu
Adrian Cris
Am ajuns de unde am plecat, dar cu un preţ mare: resurse materiale şi umane irosite, doar pentru că nu vrem să purtăm o mască, să nu ne îmbulzim unii în alţii şi să ne spălăm pe mâini.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Cu cariera politică limitată de la centru, Ilie Bolojan pare să-şi fi atins poziţia maximă în partid. Popularitatea sa la nivel naţional ca primar harnic acţionează parcă împotriva sa în PNL. Sondajele spun că nu ar fi avut probleme să câştige un nou mandat la primărie şi să tragă după el o majoritate confortabilă în Consiliul Local, dar nu cred că-şi doreşte să ajungă cel mai longeviv primar din România...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre candidatura surpriză a lui Ilie Bolojan la președinția Consiliului Județean Bihor?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curţii Constituţionale, prevede că izolarea unei persoane fără acordul acesteia se poate dispune doar pentru 48 de ore, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului străbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale.
17 Noiembrie 2009, 09:51

Oamenii cavernelor

Oamenii cavernelor RUINĂ. Timp de 15.000 de ani, Peştera Urşilor a fost o minune unică în lume, dar proasta administrare o pune în pericol de dispariţie. Din cauza iluminatului cald, se dezvoltă bacterii care "rod" celebrele schelete de urşi (foto), deja înverzite ca de mucegai
Oamenii cavernelor Rugina de pe balustradele metalice (foto) atacă formaţiunile minerale ale peşterii
Oamenii cavernelor "URŞII". Conform contractului cu Romsilva, firma fraţilor Micula se obligă de formă să respecte toate regulile specifice ariilor naturale protejate. În fapt, Peştera Urşilor a devenit o "Micula Land", un teritoriu unde există doar pe hârtie
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Incredibil, dar adevărat. În România zilelor noastre, un afacerist poate pune mâna pe un monument al naturii şi-l poate exploata fără să ţină cont de reguli, dar şi fără să plătească o leţcaie din profitul realizat.

Se întâmplă şi în Bihor, unde de 20 de ani una din firmele de turism patronate de fraţii Micula s-a înstăpânit peste Peştera Urşilor, iar autorităţile închid ochii atât la distrugerea acesteia, cât şi la evaziunea practicată faţă de custodele monumentului, Administraţia Parcului Natural Munţii Apuseni.

Demascare din senin

Poate că modul amatoristic şi dăunător în care firma fraţilor Micula, Transilvania Tour, exploatează Peştera Urşilor ar fi rămas necunoscut nespecialiştilor dacă, recent, la Consiliul Judeţean nu s-ar fi fi pronunţat pe această temă un speolog francez şi un altul român. Marcel Meyssonier, consilier de tehnici speologice la Direcţia Regională de Tineret şi Sport Rhones-Alpes, care tocmai vizitase peştera, a declarat de faţă cu şeful Administraţiei Parcului Natural Munţii Apuseni, Alin Moş, că infrastructura de vizitare a monumentului este "mult depăşită", fiind "sub standardele europene" în materie.

06 Lascu.jpgEl a fost completat şi de Viorel Lascu (foto), preşedintele Federaţiei Române de Speologie, care a fost mai puţin diplomat decât colegul său francez.

"La Peştera Urşilor există o mulţime de probleme. Infrastructura de vizitare e învechită şi contribuie la degradarea peşterii, deoarece balustradele metalice sunt ruginite şi atacă formaţiunile minerale. La fel se întâmplă şi cu iluminatul, care e făcut cu becuri clasice, iar căldura favorizează dezvoltarea bacteriilor. Nu în foarte mulţi ani, ele vor distruge chiar scheletele de urs care particularizează peştera între toate celelalte din ţară", a spus Lascu, punând apoi cireaşa pe colivă: "Firma care administrează peştera nici nu îşi achită obligaţiile financiare către Administraţia Parcului".

Cu vorba bună

06 Alin Mos.jpgReplica şefului APNMA, Alin Moş (foto), a fost una palidă şi moale. El a părut grăbit să încheie discuţia pe această temă, găsind scuze firmei fraţilor Micula. "Dintre toate peşterile de pe arealul Parcului, în Bihor Peştera Urşilor este singura care are totuşi un administrator", a declarat Moş, subliniind că, bun-rău, contractul respectiv este mai mult decât nimic.

Motivul? "Din toate peşterile se fură ca-n codru formaţiuni minerale şi artefacte, vândute apoi pe bani grei în străinătate", a explicat Moş BIHOREANULUI, după încheierea discuţiilor oficiale de la CJ. "Cine urmăreşte site-urile de profil, va vedea cât de multe piese din peşterile româneşti se vând la licitaţie chiar şi în America", a spus Moş.

La mica înţelegere

Dată fiind importanţa Peşterii Urşilor, cea mai cunoscută din judeţ, BIHOREANUL a continuat investigaţia, iar descoperirile făcute sunt de-a dreptul revoltătoare.

06 Ionel Popa.jpgPrima surpriză este că, dacă până anul trecut firma fraţilor Micula folosea peştera fără niciun fel de contract, ci doar în inerţia faptului că în anii ‘90 a cumpărat patrimoniul staţiunii Stâna de Vale, ce includea şi Peştera Urşilor, iar în decursul acestei perioade nu a achitat taxe, în 2008, Direcţia Silvică Oradea a cadorisit Transilvania Tour cu un contract pe 10 ani, valabil până în 2018, semnat de fostul director Ionel Popa (foto) şi încheiat fără ca în prealabil să fi avut loc vreo licitaţie.

Cum Popa nu mai e pe funcţie şi nu a putut fi contactat, singura explicaţie a rămas s-o dea tot Alin Moş, şeful APNMA, care între timp a preluat contractul de la Romsilva. "E adevărat că nu s-a făcut licitaţie, dar contractul a fost încheiat pentru că în peşteră nu se poate intra decât printr-o clădire aflată în proprietatea Transilvania Tour. Dacă voiam să dăm şi altor firme şansa să concureze pentru administrarea peşterii, acestea nu puteau să se achite de sarcină decât dacă ar fi căzut la înţelegere cu Transilvania Tour. Probabil că am fi ajuns la procese de durată, timp în care peştera s-ar fi degradat, iar turiştii n-o puteau vizita", spune Moş.

Obligaţii de ochii lumii

În pofida reticenţei APNMA, BIHOREANUL a intrat şi în posesia actului încheiat cu Transilvania Tour, descoperind că obligaţiile contractuale ale acestei firme sunt, majoritatea, pur teoretice. Exemple: firma fraţilor Micula are obligaţia "să asigure resurse financiare, materiale, umane, logistice şi informaţionale pentru o administrare eficientă a sectorului turistic al Peşterii Urşilor", "să realizeze studii privind starea actuală", "să ia toate măsurile necesare în vederea asigurării unei protecţii eficiente", "să întreţină şi să îmbunătăţească dotările existente şi viitoare pentru protecţie, conservare, cercetare, turism, informare şi educaţie".

Deci, aparent, totul bine şi frumos, dar fără ca firmei să-i fie fixate şi termene de realizare a acestor obligaţii. Şi, astfel acoperiţi, evident că oamenii fraţilor n-o să se grăbească nici la calendele greceşti să investească pentru îndeplinirea lor.

Afacere de grotă

Mai mult, BIHOREANUL a aflat că, deşi Transilvania Tour s-a obligat să vireze în contul Administraţiei Parcului un mizilic, nici măcar un procent clar, ci doar câte un leu din fiecare bilet vândut vizitatorilor (10 lei pentru copii, 15 pentru adulţi şi încă 15 lei taxă de fotografiere sau de filmare), firma şi-a ignorat şi acest angajament. O recunoaşte atât Alin Moş, cât şi Tudor Bugnaru, directorul economic al Transilvania Tour, care dă vina pe... criză: "Nu am virat banii din cauza dificultăţilor economice". Tot recesiunea, spune el, ar fi vinovată şi pentru lipsa investiţiilor în scopul înlocuirii balustradelor ruginite şi a sistemului de iluminat datorită căruia, în timp, bacteriile vor "mânca" scheletele urşilor.

Ceea ce nu spune reprezentantul Transilvania Tour este, însă, că inclusiv pe criză turiştii continuă să viziteze peştera, şi încă nu puţini, ci cu zecile în fiecare zi. Ca dovadă, un control al rangerilor APNMA de luna trecută a descoperit că în peşteră sunt lăsaţi să intre mai mulţi turişti decât e permis într-un singur grup şi chiar că unora nici nu li se eliberează bilete sau chitanţe pentru taxele de filmare sau fotografiere.

Numai că, şi în acest caz, cum recunoaşte Alin Moş, Administraţia Parcului n-a "îndrăznit" să aplice vreo amendă sau măcar să ameninţe cu rezilierea contractului, ci s-a mărginit la un avertisment. De care, bineînţeles, oamenilor fraţilor Micula le pasă nespus de mult...


UNICAT
Descoperită din întâmplare

Peştera Urşilor a fost descoperită în 1975, în timpul lucrărilor de exploatare a calcarului din Chişcău, de către minerul Traian Curta. Ulterior, speologii amatori din Ştei şi de la Muzeul Ţării Crişurilor au descoperit scheletele a 140 de urşi blocaţi în grotă în urmă cu 15.000 de ani, tocmai acestea dând şi unicitatea monumentului.

Amenajările au durat aproape 5 ani, Peştera Urşilor fiind dată în folosinţă în 1980, iar de atunci nu s-au mai făcut lucrări de modernizare a infrastructurii de vizitare.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1033 RON
  • 1 EUR = 4.8347 RON
  • 1 HUF = 0.014 RON