URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 30 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
28 Septembrie 2009, 12:12

Ne place murdăria?

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Odinioară, Oradea se deosebea de restul "muncipiilor" cenuşii ale patriei, fiind cunoscută ca "oraşul de turtă dulce" graţie culorilor pastelate în care erau zugrăvite faţadele clădirilor şi panseluţelor care împodobeau parcurile şi scuarurile. Ce vremuri...

După Marele Deranj din 1989, însă, s-a sluţit şi Oradea. Edili nepăsători şi arhitecţi ciubucari au autorizat la greu apariţia a tot felul de dughene la doi paşi de câte un monument ori în staţiile de tramvai şi autobuz, construirea unor hidoşenii de neam prost pe fiecare petec de pământ (deşi de bun-simţ era să facă parcări şi spaţii verzi), funcţionarea depozitelor en-gros în plin buricul târgului (cu toate că acestea îngreunau circulaţia până la blocaj), plus câte alte monstruozităţi care au dus "oraşul de turtă dulce" la stadiul de mahala cu ifose de metropolă europeană.

Pe lângă debandada care trăda nu doar lipsa oricărei viziuni urbanistice, ci şi o lăcomie greu de potolit, cei doi primari care au condus Oradea după 1990 nu s-au învrednicit nici măcar de banala curăţenie a străzilor. Poate aţi uitat, dar până în toamna trecută, când unul din foştii consilieri ai actualului primar a declanşat o binevenită cruciadă pentru plantări masive şi pentru curăţenia străzilor, praful se cimenta vara între carosabil şi borduri, iar iarna în aceleaşi spaţii bălteau noroaie peste care petele de ulei scurse din motoare luceau până la venirea izbăvitoare a ploilor de primăvară. Căci, da, salubrizarea oraşului, cu excepţia a două-trei străzi din centru, măturate din Paşti în Toamnă (Orădeană, fireşte) era lăsată aproape numai în voia naturii.

Una dintre măsurile pentru care am considerat sănătoasă noua politică edilitară a Oradiei a fost tocmai luarea în serios a salubrizării. Nu e o temă care să suscite mari pasiuni, ci un aspect banal, dar unul pe care un primar nu avea voie să-l neglijeze. Bolojan n-a băgat gunoiul sub preş, şi bine a făcut, căci efectele igienice au început să se vadă: măturătorii lucrează şi prin cartiere, iar munţii de gunoaie au dispărut. Evident nu puteau lipsi nemulţumirile: de ce îmi ia Primăria din curtea blocului rabla (pe care n-am mai pornit-o de ani întregi) sau de ce mă amendează Poliţia Comunitară că arunc molozul pe unde apuc? Culmea este, însă, că aceiaşi nemulţumiţi recunosc un adevăr incontestabil: dincolo de Borş nici nu îndrăzneşti să arunci mizeria pe unde vrei, iar dacă eşti prins, nu scapi neamendat.

Aflu că Primăria, în colaborare cu RER, va declanşa o campanie care să-i convingă pe orădeni să nu mai arunce chiştocul, PET-ul sau punga pe unde apucă şi salut deschis iniţiativa. Mă rog, însă, să şi găsească ecou în cât mai mulţi concitadini, căci altfel va da chix nu numai o idee bună, dar şi o speranţă că Oradea poate (re)deveni un oraş curat şi civilizat. Măcar ca Debreţinul, dacă nu precum Viena, şi tot ar fi un mare câştig.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON