O parte a viitorului muzeu al represiunii comuniste din Bihor a fost inaugurată, marţi, în subsolul corpului K al Cetăţii Oradea prin vernisajul expoziţiei "Rezistenţă şi represiune în Bihor", realizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) împreună cu istoricul Cristina Puşcaş. După cum BIHOREANUL a mai scris, fortăreaţa va găzdui o secţie dedicată represiunii comuniste din Bihor în cadrul Muzeului Cetăţii Oradea.
La eveniment au participat managerul proiectului de reabilitare a Cetăţii, Dumitru Sim, viceprimarul Huszar Istvan, directorul gneral al IICCMER, Alin Mureşan, orădean de origine, directorul Direcţiei de Cultură Bihor, Lucian Silaghi, istoricul şi jurnalistul Cristina Puşcaş, episcopul greco catolic Virgil Bercea, precum şi câţiva foşti deţinuţi politici ori familiile acestora.
"Sunt bucuros că această iniţiativă, adică începutul unei expoziţii permanente pe tematica represiunii comuniste, a pornit la Oradea, la mine acasă", a spus Alin Mureşan, directorul general al IICCMER, instituţie care a semnat în urmă cu trei luni un parteneriat cu municipalitatea orădeană pentru amenajarea acestui Muzeului din Cetate.
Cetatea Oradea a fost aleasă să găzduiască un astfel de memorial deoarece în perioada 1944-1949 aici a funcţionat un lagăr de internare şi triere a mai multor categorii de oameni incomozi pentru regimul comunist.
La subsolul corpului K al fortăreţei orădene sunt 10 încăperi care vor găzdui muzeul rezistenţei din Bihor, patru dintre acestea fiind deja amenajate. "Vă rog să fiţi îngăduitori, suntem încă la început", a spus Cristina Puşcaş, care de altfel şi semnează o carte despre deţinuţii politici din Bihor, intitulată "Iadul Roşu în oraşul de pe Criş".
"Primele spaţii amenajate prezintă contextul general al instaurării comunismului, represiunea în Bihor, imagini şi informaţii despre câţiva deţinuţi politici din judeţ, respectiv despre Securitatea şi Penitenciarul Oradea", a explicat Cristina Puşcaş.
Celelalte încăperi ale muzeului vor prezenta lagărul care a existat în Cetatea Oradea, organizaţiile anti-comuniste care au existat în judeţ (ex: Vlad Ţepeş, România Independentă, G4), cu dosarele membrilor acestora, poveştile femeilor întemniţate de regimul comunist, precum şi cele ale personalităţilor care au trecut prin Penitenciarul Oradea (ex: Arsenie Boca, Gheorghe Rizea).
De asemenea, va fi amenajat şi un spaţiu care să imite o celulă de detenţie inclusiv cu un spaţiu de pedeapsă care la vremea aceea era numit de deţinuţi "la neagra". "Azi se împlinesc 26 de ani de când de la balconul Primăriei se striga pentru prima dată "Oradea este un oraş liber!". Le mulţumesc foştilor deţinuţi politici pentru tot ce au făcut pentru noi, pentru toate sacrificiile pe care le-au făcut", a spus Cristina Puşcaş în discursul ei.
Deocamdată, celalte celule ale muzeului represiunii comuniste găzduiesc portrete ale unor foşti deţinuţi politici din toată ţara adunate în expoziţia "Memoria suferinţei" realizată de Centrul de Studii în Istorie Contemporană în colaborare cu Fundaţia Hanns Seidel România.
Muzeul nu este încă deschis publicului larg, el putând fi vizitat cel mai probabil de la începutul anului viitor.
.jpg "Regii în Bihor: În perioada interbelică, familia regală a vizitat de mai multe ori Oradea şi Bihorul. Ce statui s-au ridicat în urma lor (FOTO)")
.jpg "Rezultate bune pentru sportivii Clubului orădean Wolf la concursul de taekwando din Ungaria")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.