Conducerea CJ Bihor se ţine, vorba românului, de "cioace": una zice, alta face. Deşi la începutul mandatului preşedintele Pásztor Sándor promitea transparenţă totală, încercarea de a urmări achiziţiile instituţiei se loveşte de opacitate deplină, lista de cumpărături fiind dosită de curiozitatea contribuabililor. Urmarea? Orice analiză a oportunităţii şi legalităţii cheltuirii bugetului judeţului presupune o muncă de adevărat detectiv.
Rezultatele încercării merită, însă, eforturile depuse. Aşa a descoperit BIHOREANUL noi indicii că apetitul şefilor CJ pentru tocarea banului public trădează nu doar necumpătare şi trufie, uneori interesată, în folosul unor firme "agreate", ci şi încălcarea flagrantă a legii.
Cu dedicaţie, legalizat post-factum şi scump
Una din achiziţiile neobservate până acum ale conducerii CJ a fost, paradoxal, vizibilă la vremea ei, dar a fost nevoie de semnalarea unui cititor, făcută cu două săptămâni în urmă pe forumul BIHOREANULUI, pentru a se descoperi felul în care, la dorinţa preşedintelui Pásztor Sándor, instituţia a cheltuit aproape un miliard de lei vechi (98.041 RON, adică 21.786 euro) pe panouri luminoase cu urări de Crăciun bilingve, în română şi maghiară, şi pe ornamente specifice sărbătorilor de iarnă. Procedura a depăşit vădit cadrul legal, lucrările fiind întâi executate şi abia apoi acoperite scriptic.
Pentru ca Pásztor să ureze bihorenilor "Crăciun fericit!" şi în limba sa, procedura aleasă a fost una de achiziţie directă, ceea ce înseamnă că nu a anunţat o licitaţie pe SEAP, ca să obţină preţul cel mai mic posibil, ci firmele cărora avea să le încredinţeze lucrările, avizate în prealabil, şi-au pus în cataloagele de produse şi servicii oferte care să corespundă cerinţelor CJ, de unde beneficiarul să le "caute" şi să le "aleagă". Dar nici măcar asta nu s-a făcut ca la carte, pentru că CJ a făcut atribuirea lucrărilor după executarea lor.
Concret, SC Ideart SRL a anunţat pe SEAP în 20 noiembrie că oferă servicii de "confecţionare şi montare elemente decorative luminoase bilingve pentru sărbătorile de iarnă, iar CJ i-a atribuit lucrarea, contra sumei de 22.747 lei, pe 20 decembrie. Mult după ce lucrările erau gata, căci pe 11 decembrie, când BIHOREANUL, deplasându-se la Biroul Electoral Judeţean, unde se centralizau voturile de la alegerile parlamentare, le-a şi fotografiat.
De asemenea, pentru că Pásztor voia un Crăciun mai fastuos ca oricând, pe 21 decembrie SC Ritmoteh SRL a anunţat că oferă "iluminat festiv pentru sărbătorile de iarnă la clădiri", adică "ornamente, perdele luminoase, ghirlande", iar CJ s-a arătat dispusă să-i dea pentru asta 75.294 lei, atât doar că lucrarea a fost atribuită tot după finalizarea ei, pe 28 decembrie. De altfel, o altă dovadă este o serie de anunţuri plătite de CJ cotidianului Bihari Napló, care încă din 15 decembrie îndemna cititorii să colinde instituţia, macheta publicitară înfăţişând şi clădirea gata pavoazată.
Fără concurenţă
Procedurile, evident măsluite, au încălcat rigorile legii deoarece succesiunea legală a unei achiziţii este anunţarea ei, depunerea şi înregistrarea ofertelor, compararea lor, atribuirea şi contractarea şi abia apoi executarea lucrărilor şi, la final, recepţionarea lor.
Faptul că întâi s-au executat lucrările, iar atribuirea şi semnarea contractelor s-a făcut a posteriori demonstrează însă că n-a existat nicio competiţie de oferte, angajarea celor două firme fiind decisă din start, la preţuri care puteau fi mult mai mici dacă anunţul ar fi fost făcut şi pe site-ul instituţiei, iar la procedură s-ar fi prezentat mai multe firme.
Solicitat săptămâna trecută să explice "minunea" că lucrările au fost făcute înainte de a fi atribuite, deci în perioada în care, cel puţin teoretic, încă exista posibilitatea ca o altă firmă să aibă oferte la preţuri mai mici, şeful CJ a făcut-o pe neştiutorul. "Nu pot să vă dau detalii, nu ştiu dacă a fost această diferenţă", a susţinut Pásztor, mimând că nu cunoaşte cronologia procedurii de achiziţie. "Nu ştiu, că nu eu fac achiziţiile", a repetat el, sugerând că răspunderea ar fi exclusiv a subalternilor din Serviciul de Achiziţii al instituţiei.
"Cumpăraţi" cu concedii "profi"
Adevărul e că, în paralel, conducerea CJ a ştiut să "achiziţioneze" şi tăcerea, dacă nu chiar loialitatea necondiţionată, a subordonaţilor, plătindu-le regeşte concediile din vara acestui an, în lunile iulie şi august, sub masca deja cunoscută a participării la "cursuri de perfecţionare profesională" organizate la munte şi la mare.
Deşi BIHOREANUL a cerut în repetate rânduri ca toate achiziţiile CJ să fie postate din oficiu pe site-ul instituţiei, acest lucru nu s-a întâmplat, aşa că informaţiile au ieşit la iveală abia săptămâna trecută, când şefii judeţului n-au mai putut ocoli cererea expresă de a le furniza.
Datele astfel intrate în posesia ziarului arată că Pásztor a aprobat cheltuirea a 171.779 lei (peste 37.630 euro), pentru ca 56 de angajaţi (o treime din total) să fie trimişi la aşa-zisele cursuri, în staţiuni litorale (Mamaia, Eforie, Costineşti, Jupiter), în Delta Dunării (Murighiol) sau în staţiuni montane (Poiana Braşov).
Pe lista "perfecţionaţilor" se regăsesc, de exemplu, Victor Papp (transformat de vicepreşedintele Ioan Mang din consilier al senatorului Florian Bodog în manager public al judeţului), Taussig Otto (vehiculat ca viitor şef al Serviciului de Achiziţii), Alexandra Cuş (de la Biroul de Presă, nu demult angajată pe filiera vicepreşedintelui Traian Bodea, de la ALDE). Mai mult, un funcţionar a fost răsplătit nu cu un sejur, ci chiar cu două: consilierul Paul Fătuşan, trimis întâi la Poiana Braşov, iar apoi la Eforie Nord.
Întrebat despre concediile plătite bugetarilor, Pásztor a susţinut că doar continuă o "tradiţie", întrucât CJ, "când l-am preluat, avea o parte din buget pentru aceste perfecţionări şi este o chestie de normalitate să nu tai bugetul cursurilor". Cât despre modul şi firmele de la care au fost cumpărate perfecţionările, din nou nu ştie. "Vorbiţi cu purtătorul de cuvânt!", a expediat el reporterul. Dar, ca de obicei, purtătorul de cuvânt Adrian Simon, nu s-a sinchisit să dea vreun răspuns până la finele săptămânii trecute.
Vor gipane
Vişina pe tort abia urmează, căci şeful CJ a girat o procedură de achiziţie "cu dedicaţie" şi pentru cumpărarea a trei aşa-zise autoutilitare marca Skoda, pentru sine şi cei doi vicepreşedinţi, Ioan Mang şi Traian Bodea, "dedicaţia" fiind inclusă chiar în caietul de sarcini, pregătit pe 15 mai 2017 cu specificaţii tehnice anume pentru ca instituţia să "aleagă" această marcă, nu alta.
Conform caietului de sarcini, CJ oferea până în 504.204 lei (echivalentul a 112.054 euro) pentru trei "autoutilitare cu omologare N1", cu motorizare Diesel de 190 cai putere, tracţiune 4x4, cameră video parcare spate, interior piele, sistem navigaţie, lane assistant, blind spot detection, airbag-uri laterale faţă-spate, cap faţă-spate, şofer + pasager, genunchi şofer, sistem climatronic - instalaţie de aer condiţionat automată cu distribuţia aerului în trei zone, geamuri electrice, faruri bi-xenon adaptive, jante aliaj uşor 8Jx18 cu anvelope 235/45R18, sisteme driving mode selection şi dynamic chassis control, ESC, ABS, MSR, EDS, HBA, DSR, RBS, MKB, XDS şi multe-multe alte opţiuni de top.
Din start, documentaţia a fost cu cântec, deoarece în realitate şeful CJ nu dorea autoutilitare cu benă (după cum avea să şi admită ulterior instituţia, după ce firmele interesate au cerut clarificări), dar şi pentru că ea a menţionat că maşinile trebuiau să aibă cutie de viteze automată 6+1 de tip DSG.
"Această cutie Direct Shift Gearbox, cu dublu ambreiaj pe trepte pare şi impare, este specifică maşinilor produse de Skoda şi Volkswagen. Corect era ca în caietul de sarcini să se treacă cerinţa unei cutii automate sau, dacă se doreau performanţe de excepţie, să se prevadă că pot concura şi ofertanţii care comercializează maşini cu sistem echivalent, de exemplu de tip Xtronic", a explicat BIHOREANULUI un specialist în achiziţii auto.
Nu-i pentru cine se pregăteşte...
... ci pentru cine se nimereşte, căci deşi procedura a fost croită din start pentru un dealer Skoda local, în final a câştigat-o o firmă din Argeş care a intrat pe fir ca din senin.
Iniţial, la selecţia de oferte s-au prezentat trei firme – Autogrand Oradea (dealer Skoda), Auto Bara Oradea (dealer Dacia, Renault şi Nissan) şi Electrical Business Center, din comuna Ştefăneşti, judeţul Argeş. După ce probabil a "mirosit" că achiziţia nu era pentru oricine, Auto Bara s-a retras fără a depune nicio ofertă, iar în joc au rămas doar Autogrand şi firma argeşană, care a produs surpriza, "suflând" contractul.
Motivul? CJ s-a arătat dispusă să dea 168.068 lei pe o maşină, Autogrand a înaintat un preţ cu câteva sute de lei sub prag, adică 167.555 lei/bucata, dar EBC a cerut doar 140.890 lei, aşa încât marţea trecută, pe 26 septembrie, a trebuit declarată câştigătoare.
Culmea, asta deşi firma argeşană nici măcar nu este dealer auto, ci doar cumpără şi revinde orice marcă la comandă, ba se şi află în insolvenţă, iar patronul său din acte, un anume Ionel Adrian Costache, a fost percheziţionat în primăvară cu mascaţii, pentru evaziune fiscală cu facturi fictive.
"Nu sunt SUV-uri, sunt Skode"
Şi mai interesant e că, solicitat de BIHOREANUL să explice achiziţia, Pásztor a recunoscut că se gândise încă de la început la marca Skoda.
Potrivit acestuia, cumpărarea a trei noi maşini de serviciu pentru şefii instituţiei are loc pentru că limuzinele VW Phaeton şi VW Passat vârf de gamă intrate în dotare (la preţuri de peste 70.000 euro bucata) pe vremea preşedintelui Alexandru Kiss au ajuns la vârsta de 10 ani şi la un rulaj de peste 300.000 km, astfel că întreţinerea şi repararea lor a devenit costisitoare.
Când însă a fost întrebat de ce în caietul de sarcini maşinile, aparent SUV-uri (Sport Utility Vehicle), au fost botezate drept "autoutilitare", Pásztor s-a deconspirat: "Nu sunt SUV-uri, sunt Skode (modelul Superb, avea să spună mai târziu - n.r.). Am ales fiindcă legea dă posibilitatea ca fără nicio restricţie o entitate să cumpere autoutilitară. Noi am identificat cele de acolo că se încadrează în autoutilitară", a spus şeful CJ, adăugând textual că s-a gândit la "Skoda sau Opel" doar pentru că sunt mai ieftine.
Cine ştie însă dacă se gândea că pe lângă dealerul local Skoda o să apară, tam-nesam, unul de aiurea, care să-i ofere maşini chiar prea ieftin, şi că banii n-o să ajungă, ca de atâtea alte ori, la cine "trebuia"?...
TOTUL LA SECRET
Transparenţă pe dos
În repetate rânduri, BIHOREANUL a solicitat conducerii CJ ca, după modelul de bună practică al Primăriei Oradea şi al altor instituţii din ţară, să posteze din oficiu pe portalul instituţiei programul anual al achiziţiilor publice, anunţurile achiziţiilor, contractele încheiate, plăţile lunare, inclusiv cele legate de personal şi deplasări, toate informaţii de interes public care arată felul în care sunt cheltuiţi banii cetăţenilor şi cine beneficiază de ei.
Deşi cererea a fost refuzată la fel de constant, publicaţia noastră a dezvăluit încă de la începutul anului un adevărat dezmăţ în angajarea clientelei UDMR, PSD şi ALDE atât în aparatul propriu al CJ, cât şi în instituţiile subordonate (peste 52 noi salariaţi), felul în care conducerea judeţului sparge banii pe concerte "în familie" susţinute de artişti expiraţi (74.000 euro în vară), modul în care preşedintele Pásztor Sándor şi vicepreşedinţii Ioan Mang şi Traian Bodea decontează din banii bihorenilor deplasările în interes de partid (inclusiv în august Pásztor a fost la concursul de gătit lecső de la Esztár pe banii instituţiei), contractarea unor servicii de consultanţă în achiziţii (cu 5.000 lei lunar) deşi CJ are propriul serviciu de profil, dar şi cum, într-un singur an de mandat, au cheltuit nu mai puţin de 122.000 lei pe produse de protocol (pixuri, agende, umbrele, ba chiar şi... miere), iar alţi 329.000 lei pentru "servicii de uz propriu (angajând inclusiv un fotograf care să imortalizeze apariţiile publice ale preşedintelui Pásztor Sándor).
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.