Managerii spitalelor desfiinţate susţin că acestea aveau toate dotările necesare pentru a funcţiona în continuare

"Numai anul trecut am făcut dotări cu aparatură şi echipamente în valoare de peste 1 milion de lei, cu fonduri de la Banca Mondială, Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Local Ştei, iar în anii 2004-2009 au fost cheltuite sume similare în acelaşi scop", a declarat luni pentru BIHOREANUL managerul Spitalului Oărşenesc din Ştei, Radu Aron.

Potrivit acestuia, clădirea Spitalului a fost complet reabilitată în ultimii patru ani cu fonduri de la Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Local, iar în cursul anului trecut unitatea a achiziţionat mai multe echipamente moderne, pentru diverse specialităţi medicale.

Pentru Compartimentul de Primire a Urgenţelor am achiziţionat monitoare, electrocardiograf şi toate accesoriile necesare, pentru laboratorul de radiologie şi imagistică un ecograf Doppler cu sondă care poate fi folosit inclusiv în serviciul de ginecologie, pentru secţia de ginecologie un videocolposcop şi instrumentar, iar pentru cabinetul de chirurgie o masă de operaţie nouă şi o lampă cu lumină rece. Pentru secţia de oftalmologie am achiziţionat un autokeratorefrectometru cum mai are în tot judeţul Bihor doar spitalul privat din Oradea, un electrocauter şi aparatură pentru tratamentul cu aerosoli, pentru cabinetul ORL un scaun complet dotat, iar pentru cel de neurologie un electroencefalograf", a spus managerul Spitalului Orăşenesc din Ştei.

Radu Aron a declarat că spitalul a fost modernizat la nivelul "pe care şi l-ar fi dorit multe alte spitale din ţară" şi că, din acest motiv, "este păcat că spitalul nu va mai putea funcţiona, pentru că, la dotările pe care le aveam, puteam funcţiona în continuare la un nivel mai mult decât corespunzător".

În ce priveşte destinaţia dotărilor Spitalului Orăşenesc din Ştei, managerul a afirmat că potrivit HG 212 şi 348 din 2011, aparatura şi echipamentele pot fi redistribuite, însă ele aparţin comunităţii. "Toate dotările sunt ale spitalului, care la rându-i este în proprietatea oraşului, astfel încât doar Consiliul Local poate dispune de ele", a spus Radu Aron.

Spitalul Orăşenesc din Ştei avea, până la 1 aprilie, 67 de angajaţi, din care 14 medici şi 30 de asistente medicale, majoritatea fiind redistribuţi la alte spitale din judeţul Bihor şi chiar din Bistriţa Năsăud. O parte, însă, au refuzat redistribuirea. "Au mai rămas un medic primar de boli interne, un radiolog şi un medic de laborator care lucra cu jumătate de normă, şi care speră că se va găsi o soluţie pentru a putea lucra măcar în sistem de ambulator", a spus managerul fostului Spital Orăşenesc Ştei.

El a adăugat că soarta personalului administrativ este neclară. "Eu şi colegii de la TESA nu am fost redistribuiţi, pe de o parte, iar pe de altă parte spitalul trebuie în continuare păzit, iar documentele arhivate, fiind acte ce conţin date cu caracter personal şi care trebuie comunicate şi Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate. Sperăm că se va găsi şi pentru noi o soluţie corectă la nivelul Consiliului Local al oraşului", a spus fostul manager.

El a precizat că Spitalul Orăşenesc Ştei avea medici specialişti de interne, chirurgie generală, ginecologie şi obstetrică, neurologie, oftalmologie, ORL, medicină de laborator, radiologie şi imagistică, deservind o populaţie de circa 30.000 de persoane, din care aproape 3.600 copii, într-o zonă cu relief muntos, greu accesibilă atât pe timp de vară, cât şi iarna.

O a doua unitate spitalicească cu paturi desfiinţată la 1 aprilie este Centrul de îngrijiri din comuna Bratca, unde funcţiona o secţie de boli interne cu 12 paturi şi o secţie de psihiatrie cu 25 de pacienţi. "Bolnavii de pe secţia de interne au fost externaţi, iar cei de la psihiatrie, proveniţi cu toţii din orfelinate şi având afecţiuni cronice extreme, au fost transferaţi la Spitalul de Psihiatrie din Nucet", a declarat pentru BIHOREANUL fostul manager Liviu Lele.

În legătură cu dotarea, acesta susţine că Centrul dispunea de întregul necesar corespunzător categoriei de funcţionare. "Am avut toate dotările necesare şi chiar recent ne-a fost acreditat inclusiv laboratorul de analize medicale, după modernizare şi echipare cu aparatură de actualitate. Dealtfel, dacă nu aveam dotările necesare, nu puteam primi decontările de la CAS Bihor", a declarat Lele.

Acesta a adăugat că Centrul de îngrijiri din Bratca avea inclusiv linie de gardă şi deservea o populaţie de circa 10.000 de persoane, într-o zonă cu relief accidentat, aflată la distanţă de circa 40 de kilometri de cel mai apropiat spital, care se află la Beiuş.

Fostul manager a declarat că nu deţine niciun fel de informaţie privind viitoarea destinaţie a aparaturii şi echipamentelor din inventarul Centrului.