Din 2.600 de locuitori cu vârsta peste 18 ani şi cu drept de vot, circa 1.500 s-au pronunţat în favoarea ieşirii comunei Biharia din programul Aparegio, în baza căruia, până în anul 2014, Compania de Apă Oradea - ca operator regional - urma să investească 5,8 milioane de euro pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare.
Acesta este rezultatul consultării populare desfăşurate între 22-29 februarie şi prezentat de viceprimarul comunei, Szeghalmi Gyozo, şi de doi consilieri, Mehes Zoltan (PCM) şi Kozma Geza (UDMR), în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate luni.
Consultare cu chestionar
Cei trei au precizat că acţiunea de consultare a avut loc cu ajutorul unor voluntari de la mai multe partide din Biharia care au vizitat locuitorii comunei, solicitându-le să răspundă unui chestionar cu o singură întrebare: "Doriţi ieşirea comunei Biharea din programul Aparegio şi desfacerea contractului de furnizare cu Compania de Apă Oradea?".
"Din 2.600 de locuitori, 1.500 au răspuns "da", să ieşim din Asociaţia Aparegio, doar 6 persoane au răspuns "nu", ca să rămânem în Asociaţie, iar la vreo 50 de case, mai ales la familiile consilierilor UDMR, oamenii au refuzat să răspundă", a spus consilierul local PCM Mehes Zoltan.
Întrebat ce opţiuni au avut ceilalţi cetăţeni, adică diferenţa până la 2.600 de persoane, Mehes a spus că aceştia nu au mai fost "consultaţi", întrucât majoritatea necesară pentru ieşirea comunei din programul Aparegio era deja obţinută prin cei 1.500 care răspunseseră "da" la chestionar.
Alba-neagră, înăuntru-afară
Dorinţa locuitorilor din Biharea de a ieşi din Asociaţia Aparegio este mai veche, iar litigiul lor cu Asociaţia şi cu Compania de Apă Oradea a ajuns şi în instanţă.
Pe scurt, cum au spus cei trei reprezentanţi ai locuitorilor comunei, Consiliul Local a votat în septembrie 2010 aderarea la Asociaţia Aparegio, o structură din care fac parte mai multe oraşe şi comune din Bihor, înfiinţată pentru a obţine fonduri europene cu care CAO, transformată în operator regional de servicii de apă şi canalizare, să modernizeze şi să extindă reţelele din localităţile componente ale acestei Asociaţii.
"Problema e că în septembrie 2010 Consiliul Local Biharia a votat aderarea la Aparegio cu o condiţie: contractul de finanţare al programului cu Ministerul Mediului să fie semnat până cel târziu în 20 decembrie 2010", a explicat viceprimarul comunei, Szeghalmi Gyozo. Cum această condiţie nu putea fi cuprinsă în contract (care este unul tip), ea a fost scrisă într-o convenţie separată, pe care însă CAO a semnat-o abia în aprilie 2011, când era deja era tardivă, fiindcă tocmai atunci se semnase şi contractul de finanţare a programului Aparegio.
Împotrivirea locuitorilor din Biharia faţă de acest program, ce urma să le aducă mai mult confort, asigurându-le servicii de apă şi canalizare la nivel mai apropiat de cel urban, a început să se manifeste, însă, imediat ce CAO a preluat rolul de furnizor de apă în comună, mărind tarifele de la 1 leu metrul cub la 3,55 lei, fără ca în schimb să se fi făcut vreo lucrare pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor.
Ca urmare, oamenii au refuzat să achite facturile, iar Primăria Biharia a cerut ca acestea să fie emise către Consiliul Local, fără însă ca aversiunea locuitorilor să se domolească, ba dimpotrivă, s-a intensificat până când, sub presiune, aleşii comunei au votat, în iulie 2011, ieşirea din Asociaţia Aparegio.
La procese
Cei trei reprezentanţi ai locuitorilor care s-au întâlnit cu jurnaliştii orădeni au afirmat că, după decizia de vara trecută, preşedintele Asociaţiei Aparegio (primarul Oradiei, Ilie Bolojan) a refuzat să supună la vot cererea Consiliului Local al comunei, deşi - în realitate - primăriţa din Biharia, Nagy Gizella, este cea care, la şedinţa Aparegio, nici nu a cerut acest lucru în prima fază.
Abia ulterior, când aceasta a fost obligată de aleşii comunei să ceară ieşirea, ceilalţi membri ai Aparegio (adică primarii tuturor oraşelor şi comunelor asociate) au respins solicitarea. "Nu e corect acest refuz, pentru că aşa cum avem dreptul constituţional la liberă asociere, tot aşa putem şi să ieşim dintr-o asociere", a spus consilierul Mehes Zoltan.
El a afirmat că din acest motiv Consiliul Local a şi dat în judecată Asociaţia Aparegio, dar pe de altă parte se judecă şi cu CAO, care continuă să emită facturi pentru apă către Primăria Biharia, deşi - tot vara trecută - aceasta s-a "răzgândit", anunţând că nu-şi mai asumă plata în locul consumatorilor, iar Autoritatea Naţională pentru Reglementarea Serviciilor Publice a cerut Companiei să încheie contracte cu locuitorii.
"Nu e normal să plătim 3,5 lei pe metrul cub de apă la CAO după ce înainte am plătit un leu, iar CAO n-a făcut nimic în comună", a spus Mehes, adăugând că rezultatul "consultării populare" de luna trecută va fi depus ca probă suplimentară atât în procesul dintre Consiliul Local şi Compania de Apă Oradea, cât şi în cel dintre Consiliul Local şi Asociaţia Aparegio.
De asemenea, consilierul a afirmat că ieşirea Bihariei din Asociaţia Aparegio nu ar afecta dramatic programul aprobat de Ministerul Mediului şi finanţat de UE, singura problemă fiind - în opinia sa - amânarea "cu vreo şase luni" a începerii lucrărilor în oraşele şi comunele din judeţ membre Aparegio.
Inspiraţie literară românească
Pentru a concluziona asupra situaţiei în care se află Consiliul Local Biharia, atât faţă de Asociaţia Aparegio, cât şi faţă de CAO, viceprimarul Szeghalmi Gyozo s-a ajutat de trei citate din literatura română. "Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau" (vorba lui Alexandru Lăpuşneanu) ar ilustra dorinţa Aparegio şi CAO de a păstra Biharia în asociere împotriva voinţei locuitorilor şi consilierilor, dar expresia "Mulţi, dar proşti" (cu care acelaşi Lăpuşneanu s-a adresat boierului Moţoc pentru a descrie poporul) nu se aplică în cazul Bihariei. "Noi suntem mulţi, pentru că majoritatea ne-am spus cuvântul pentru ieşirea din asociere, dar nu suntem proşti", a spus viceprimarul Szeghalmi.
În fine, a spus el în ton eminescian, "Eu îmi apăr sărăcia, şi nevoile, şi neamul", arătând că cele aproape 6 milioane de euro cât valorează lucrările pe care CAO le-ar face în comună nu compensează apăsarea financiară a locuitorilor care ar trebui să suporte majorarea tarifelor: "Majoritatea locuitorilor sunt pensionari şi nici nu vor, nici nu au de unde să plătească aşa mult", a spus viceprimarul.
În încheiere, cei trei reprezentanţi ai locuitorilor din Biharia au afirmat că, deşi nu au nicio certitudine că vor putea scoate comuna din Asociaţia Aparegio, doresc măcar să atragă atenţia oficialităţilor, pentru că "nu am fost băgaţi în seamă".
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.