În fiecare zi, în România se aruncă 6.000 tone de mâncare, în timp ce cinci milioane de români trăiesc în pragul sărăciei. Dincolo de a fi o problemă socială, risipa de alimente este însă şi o problemă ecologică, fiind un poluator de top.
"Dacă risipa alimentară ar fi o ţară, ar fi al treilea cel mai mare poluator al lumii", a explicat Camelia Gui, sâmbătă, într-un atelier organizat la Cetatea Oradea. Ea a făcut parte dintr-un grup de tineri entuziaşti veniţi din Cluj Napoca special pentru a-i învăţa pe curioşi soluţii şi reţete pentru evitarea risipei alimentare. La atelier s-au adunat circa 30 de orădeni, de toate vârstele.
Tinerii fac parte din Asociaţia JCI Cluj, iar în 2012 au lansat programul "Food Waste Combat", tocmai pentru că şi-au dat seama câtă risipă se face. "În Cluj, 50% din ce se aruncă la gunoi este rest alimentar", le-a spus Camelia orădenilor. Astfel, iniţiatorii programului au studiat soluţii pentru combaterea risipei, pe care le-au cuprins în câteva ghiduri şi cărţi, dar pe care le-au predat şi în 10 şcoli din Cluj. Ulterior, au dus programul şi la Iaşi, iar de acum şi la Oradea, unde parteneri le sunt membrii clubului Leo Black Eagle. Vineri, voluntarii au ţinut lecţii anti-risipă la Colegiul Mihai Eminescu şi la Liceul Greco-Catolic.
La atelierul de sâmbătă, pe lângă date statistice despre risipă, clujenii au oferit şi soluţii. De pildă, i-au îndemnat pe orădeni să cumpere din magazine fructele şi legumele care nu au un aspect perfect, pentru că altfel acestea vor ajunge la gunoi, să evite promoţiile de tipul "5+1" dacă nu au într-adevăr nevoie de atât de multe produse, dar şi să seteze temperatura frigiderului la 5 grade, astfel încât alimentele să se păstreze proaspete mai mult timp. De asemenea, au organizat şi un concurs pentru participanţi: cei care au mâncat complet un măr, lăsând doar codiţa, au primit un magnet de frigider cu reguli anti-risipă.
Totodată, voluntarii i-au îndemnat pe participanţi să nu cureţe cojile legumelor şi fructelor, dacă le cunosc provenienţa, pentru că, pe lângă că astfel nu vor produce gunoaie, vor avea parte şi de un surplus de vitamine. Regulă care se aplică inclusiv cartofilor, care, au spus voluntarii, ar putea fi consumaţi dacă pur şi simplu sunt spălaţi bine.
A doua parte a atelierului a constat în folosirea surplusului de alimente pentru prepararea de noi produse. De pildă, legume şi fructe precum ridichi, banane şi mere au fost folosite pentru prepararea unor smoothie-uri, iar resturi de pâine şi de salată verde pentru pregătirea unui sos pesto.
În cadrul aceluiaşi proiect, duminică, la Liceul Greco-Catolic, este programată proiecţia unui documentar despre risipa alimentară şi o discuţie pe aceeaşi temă.
Voluntarii JCI Cluj au anunţat şi că iau în calcul să extindă la Oradea iniţiativa "Banca de alimente", care presupune că magazinele donează alimentele nevândute, iar ONG-iştii le distribuie spre persoane sărace. La Cluj, în şapte luni, Banca de alimente a adunat 7 tone de mâncare.
.jpg "Resturi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României, în județul Tulcea. MApN continuă căutările")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.