Liderul UDMR, Kelemen Hunor, la Oradea: Uniunea are program de guvernare şi pentru români şi vrea respectarea promisiunilor de la Alba Iulia din 1918

Alături de preşedintele UDMR Bihor, deputatul Cseke Attila, liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, s-a întâlnit luni cu presa din Oradea înainte de a participa la câteva reuniuni electorale cu reprezentanţii bisericilor maghiare, „părţii profesionale” şi aleşilor locali ai UDMR din Bihor, folosind acest prilej pentru a afirma că acest partid are „un program politic complet, care răspunde la toate aspectele societăţii noastre”, deoarece „nu ne-am permis să venim cu un program care răspunde doar la aşteptările comunităţii maghiare”, pentru care, desigur, programul Uniunii are un capitol distinct.

„Dacă lipsesc autostrăzile, nu numai maghiarii nu circulă pe autostrăzile care nu s-au construit, dacă trenurile fac de trei ori mai mult, pentru fiecare cetăţean fac mai mult, dacă în agricultură sunt probleme, sunt probleme pentru noi toţi”, a motivat Kelemen.

Salarii, pământ şi Constituţie nouă

Preşedintele UDMR a afirmat că partidul său doreşte creşterea salariilor, dar nu „demagogic, populist”, ci gradual, „în patru ani”, adică „nu dintr-o singură aruncare, într-o lună, pentru că trebuie să ţinem cont de capacitatea bugetară, de capacitatea economiei româneşti, dar nu putem să le ţinem mici (...) pentru că nu poţi să pretinzi performanţă, să nu plece în străinătate tinerii, să rămână în ţară, dar pe salarii foarte mici”. De asemenea, Kelemen a spus că programul electoral al UDMR vizează atragerea de noi investitori şi crearea a noi locuri de muncă.

Liderul Uniunii a vorbit şi despre dezvoltarea rurală, spunând că partidul său propune un program de încurajare a tinerilor „care vor să trăiască din agricultură”, deoarece această activitate „poate fi un motor de dezvoltare important”, însă în condiţiile în care „trebuie să ne bazăm şi pe prelucrarea produselor agricole”.

Kelemen a spus, de asemenea, că UDMR propune o nouă Constituţie după ce amendamentele făcute atât de partidul său, cât şi de fosta USL în 2013-2014 au fost respinse ca neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României. În acest context, şeful UDMR a spus că doreşte ca promisiunile făcute la Alba Iulia în 1918 „trebuie considerate literă de lege” şi cuprinse în noua Constituţie care ar trebui adoptată până în 2018, când România Mare îşi va sărbători centenarul.

Şeful UDMR crede, însă, că trebuie coborât de la 20% la 10% pragul legal „pentru folosirea limbii materne”, deoarece în multe localităţi (dând exemplul Clujului) numărul maghiarilor a scăzut sub ponderea de două zecimi din totalul populaţiei, adăugând că limba maghiară trebuie folosită „fără nicio restricţie în administraţie, justiţie, educaţie, cultură”.

Feng-shui-ul lui Dragnea şi discriminarea lui Szabo Odon

La întrebările formulate de jurnalişti, preşedintele UDMR a preferat răspunsuri vagi, prin care să nu-şi ia angajamente şi să nu stârnească nicio controversă.

Astfel, după ce reporterul BIHOREANULUI a vrut să afle dacă UDMR e mai dispus să guverneze cu PSD şi ALDE sau, dimpotrivă, cu PNL şi USR, în condiţiile în care liderul social-democrat Liviu Dragnea a afirmat că sunt „zero şanse” să-i ia partidul la guvernare, Kelemen a afirmat că „în această perioadă nu vorbim de guvernare, nu vorbim de alianţe”, ci „avem un singur deziderat, prezentarea candidaţilor şi programului pentru a asigura reprezentarea noastră în Parlament”.

De asemenea, întrebat tot de BIHOREANUL dacă are aceeaşi gândire precum preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, reclamat chiar de un etnic maghiar la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării după ce a afirmat că maghiarii care nu votează UDMR sunt trădători, Kelemen a ocolit răspunsul. „Eu sunt de părere că fiecare cetăţean are dreptul să se adreseze CNCD-ului, UTC-ului, Justiţiei, în această ţară”, a spus şeful UDMR-ului, minimalizând chestiunea ce trădează ambiţiile partidului de a avea monopolul asupra voturilor comunităţii maghiare.