Licitaţie cu contestaţie: Mai multe firme acuză CAO de incompetenţă după ce a atribuit lucrări din Aparegio unei firme clasate pe locul 5

Cel mai important proiect pentru modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare din Bihor, derulat de Compania de Apă Oradea, a ajuns în doar un singur an după lansare să înregistreze întârzieri ce depăşesc deja şase luni.

Început cu succes în cartierul Grigorescu, unde firmele care au câştigat licitaţia s-au apucat de lucru în martie, proiectul se împotmoleşte în Ioşia, unde reţelele trebuie extinse şi reabilitate pe mai bine de 55 de străzi. Motivul? Documentaţia pentru licitaţia la care s-au prezentat un număr record de firme - 23 - a fost întocmită cu hibe, iar lucrările au fost atribuite concurentului clasat pe locul 5!

Nemulţumite, trei companii din Oradea care au ofertat sume mai mici, plus altele din străinătate, au contestat rezultatul, acuzând CAO că şi-a făcut treaba de mântuială. Efectele le vor suporta orădenii, care mai au de aşteptat până să scape de latrinele şi fosele septice din fundul curţilor...

Mega-proiect

Finanţat cu 103 milioane euro, proiectul Aparegio a fost aprobat de Comisia Europeană în luna aprilie 2011, când a şi fost semnat contractul de finanţare între Ministerul Mediului şi CAO. De el urmează să beneficieze peste 245.000 de locuitori din Oradea, Beiuş, Tinca, Oşorhei, Alparea, Fugiu, Nojorid, Biharia, Sântandrei, Palota, Girişu de Criş şi Tărian.

Conform programului, vor fi înlocuite 56,8 kilometri de conducte de apă şi vor construite încă 122,9 km de conducte noi, plus 7 staţii de tip hidrofor, 4 staţii de tratare şi 2 de pompare. Pe partea de canalizare vor fi înlocuite 34,1 km de conducte, iar reţeaua va fi extinsă cu alte 158,2 km de conducte noi, urmând să fie construite şi 24 de staţii de pompare şi 2 de epurare a apelor uzate.

La lansarea proiectului, primarul Oradiei, Ilie Bolojan, care conduce Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aparegio (structura formată din cele 12 localităţi), estima că în 2011 se vor desfăşura licitaţiile pentru cea mai mare parte a lucrărilor, pentru cealaltă urmând să aibă loc în primăvara acestui an. Totul pentru ca, în final, gradul de acoperire cu servicii de apă în Oradea să crească la 99,6%, iar cel de asigurare a serviciilor de canalizare să ajungă la 98,9%.

Ambiţii mari, concurenţă record

Ambiţiile primarului s-au dovedit, însă, insuficiente, căci conducerea CAO nu e pregătită să aplice proiectul în calendarul fixat. Anul trecut s-a finalizat doar licitaţia pentru lucrările din cartierul Grigorescu (13,9 km reţea de apă şi 11,9 km canalizare), în valoare de 7,68 milioane lei, câştigătoare fiind desemnate firmele Instalaţii Montaj Oradea şi Le-Ko Kft din Ungaria. Licitaţia pentru al doilea pachet de lucrări, vizând 24,59 km reţele de apă pe 55 de străzi şi 2,29 km de reţele de canalizare pe 45 de străzi din Ioşia, se lasă însă cu scandal.

Deşi atribuirea lucrărilor către una din cele 23 de firme şi asocieri de firme din ţară şi din străinătate care au depus oferte trebuia să aibă loc în 20 de zile de la deschiderea ofertelor (plus maxim 20, în cazuri speciale), comisia de licitaţie formată din 13 angajaţi ai CAO a dat un verdict abia după 62 de zile. Şi nici atunci unul OK. Trei firme din Oradea şi cel puţin una din străinătate au contestat rezultatul, acuzând comisia de incompetenţă, lene, discriminare şi rea-voinţă.

Asta, întrucât a declarat câştigătoare SC Hidroconstrucţii SA Bucureşti, care a cerut pentru execuţia lucrărilor 23,95 milioane lei, în timp ce Gavella (locul 1) a cerut doar 19,28 milioane, Construcţii Bihor doar 20,59 milioane, iar Selina 25,88 milioane. Toate au fost însă descalificate fiindcă nu au depus câteva acte care, în realitate, nu erau obligatorii, ci opţionale, ori au depus acte care, deşi în conţinut erau în regulă, în formă nu ar fi respectat specificaţiile aşa-numitei Fişe de date a achiziţiei.

Condiţii descalificante

Fişa conţine toate condiţiile cerute firmelor şi asocierilor de firme participante la licitaţie. Conform documentului întins pe 13 pagini, ofertanţii trebuiau să demonstreze că au depus o garanţie de participare la licitaţie (750.000 lei), o garanţie de bună execuţie (10% din valoarea contractului), un cazier fiscal curat, fără datorii la bugetul de stat ori la cel local, că sunt specializate în realizarea lucrărilor, că au o cifră de afaceri pe ultimii ani de cel puţin 60 milioane lei, că au capacitatea tehnică şi profesională de a realiza lucrările şi, în fine, că în ultimii 5 ani au mai realizat cel puţin o lucrare similară în valoare de minim 30 milioane lei. Comisia CAO e acuzată, însă, că a adăugat cu de la sine putere noi condiţii...

Cea mai vehementă contestaţie aparţine firmei Gavella, care - tocmai pentru a îndeplini toate condiţiile - s-a asociat cu firma spaniolă Gerpe Contratas Y Construcciones SA şi a luat ca susţinător o altă firmă spaniolă, Ezentis Infrastructuras.

"Pentru a dovedi îndeplinirea condiţiilor de dotare cu personal şi utilaje am completat formularul-tip elaborat de ANRMAP (n.r. - Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice), care are anexe unde trebuie specificate toate dotările, iar pentru dovedirea experienţei similare am depus, tot conform legii, formularul ANRMAP privind Angajamentul de susţinere al firmei Ezentis. La deschiderea ofertelor, în februarie, comisia a consemnat în procesul-verbal că am depus toate documentele, dar în aprilie ni s-a comunicat că am fost descalificaţi fiindcă ne-ar fi lipsit un act, pe care între timp, deşi ne putea cere clarificări, CAO nu ni l-a solicitat", spune Carmen Jurcă, jurista Gavella.

Concret, comisia a descalificat oferta pe motiv că, pe lângă Angajamentul de susţinere din partea Ezentis, trebuia să prezinte şi o aşa-numită Declaraţie de susţinere. "Aceasta nu ne-a fost cerută nici iniţial, nici ulterior, în perioada când ni se puteau cere clarificări. Culmea e că noi aveam această Declaraţie, dar nu am depus-o pentru că nu ne-a fost cerută", spune jurista. În consecinţă, Gavella a contestat rezultatul licitaţiei la CAO, dar el a fost menţinut, sub pretextul că - dacă membrii comisiei ar fi cerut Declaraţia după data de 6 februarie, când a avut loc deschiderea ofertelor, le-ar fi creat un dezavantaj celorlalţi ofertanţi şi ar fi avantajat Gavella. Culmea e că însăşi comisia a precizat, în comunicarea către Gavella, că ofertanţii "pot" depune acte precum Declaraţia cu pricina, aşadar fără ca firma să fi avut această obligaţie în mod expres.

Recomandare sau favor?

Într-o situaţie similară se află şi Construcţii Bihor, care s-a prezentat la licitaţie cu susţinere din partea companiei Ingineria Y Constructora Rosarito din SUA. Pentru demonstrarea experienţei din trecut, firma orădeană a depus două contracte şi certificatele de recepţie finală pentru lucrări de zeci de milioane de dolari realizate de firma americană în Panama, însă comisia CAO a descalificat-o pe motiv că nu a ataşat o Recomandare din partea beneficiarilor panamezi ai lucrărilor executate de compania americană.

Economistul Oliver Laczi de la Construcţii Bihor afirmă, însă, că legislaţia în materie de achiziţii publice (OG 34/2006 şi normele de aplicare din HG 925/2006) arată că "orice persoană fizică, în special cele străine, pot depune pentru atestarea experienţei similare orice acte relevante". Altfel spus, nu neapărat o Recomandare precum cea pretinsă de CAO, ci oricare alt document ce dovedeşte că firma a mai realizat fără probleme lucrări similare.

"În ţări ca SUA nici nu există noţiunea de recomandare ca în România. Pur şi simplu recomandarea este actul prin care beneficiarul unei lucrări atestă că ea a fost realizată în cele mai bune condiţii şi la timp, adică certificatele de recepţie finală. Dacă aveau suspiciuni, cei de la CAO trebuiau să ne ceară clarificări, iar noi mergeam cu noi acte care dovedesc că lucrările au fost în bună regulă. Sau puteau chiar ei să se adreseze beneficiarilor din Panama ai firmei americane", adaugă reprezentantul Construcţii Bihor. Concluzia sa e că "membrii comisiei CAO au preferat varianta cea mai comodă, din lene sau din incompetenţă, adică să nu facă nimic şi să ne scoată din competiţie".

Nemulţumiri în serie

Rezultatul licitaţiei a mai fost contestat şi de o a treia companie din Oradea, Selina (care a atacat "maniera discriminatorie în care a procedat CAO la analizarea ofertelor datorită transmiterii nejustificate de cereri de clarificări numai către anumiţi agenţi economici"), dar şi de o asociere de firme din Spania, Construcciones Rubau SA şi Criteria SRL, care acuză CAO tot de faptul că în perioada când putea cere clarificări privind oferta depusă, nu a făcut acest lucru.

"Scopul procedurii este cel de a asigura utilizarea eficientă a fondurilor publice, prin tratament egal şi clarificarea tuturor aspectelor care, la analiza ofertelor, ridică eventuale nelămuriri", spune reprezentantul firmelor spaniole, Ricardo Fernandez Matamoros Font, nemulţumit - la fel ca românii - de superficialitatea comisiei de licitaţie, intenţionată sau nu.

Cât despre opinia conducerii CAO, dat fiind faptul că deocamdată contestaţiile sunt în judecarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, aceasta nu poate fi făcută publică pentru că, ce-i drept, legea îi interzice să dea declaraţii în această fază. Numai că, mai devreme sau mai târziu, tot va trebui să dea explicaţii. Nu de alta, dar şi în cazul în care CNSC dă satisfacţie măcar unei singure firme care a depus contestaţie, şi în situaţia contrară, în care una sau toate se pot adresa justiţiei, rezultatul va fi acelaşi: licitaţia trebuie reluată de la capăt. Iar programul Aparegio, şi aşa întârziat deja cu o jumătate de an, va întârzia şi mai mult, lăsându-i pe orădenii din Ioşia să aştepte mult şi bine până când vor avea apă şi canalizare ca la oraş...

CONSULTANŢĂ DE MILIOANE
Pentru "băieţii deştepţi" de la Mediu

Corectitudinea implementării proiectului Aparegio a stârnit suspiciuni încă din vara anului trecut, când BIHOREANUL (facsimil) a descoperit că 3 milioane de euro din cele 103 alocate programului iau calea unor firme de consultanţă aparţinând unor "băieţi deştepţi", foşti şefi în Ministerul Mediului. Asocierea dintre firmele acestora, Blom România-Interdevelopment-KVB Economic Cluj Napoca a fost declarată câştigătoare a licitaţiei de către o comisie a Ministerului Mediului, după ce alţi patru ofertanţi s-au retras din cursă, iar un al cincilea, format din asocierea a trei firme din Franţa, a primit de la toţi cei 13 membri ai comisiei de evaluare aceeaşi notă (72,02 din 100 puncte posibile), în timp ce "triada" românească a primit tot notă identică, la sutime, dar mai mare (94,31), de la fiecare membru al comisiei.

Misterul s-a limpezit însă la înşiruirea numelor personajelor care controlează firmele: Silviu Stoica, director general Blom şi fost şef al Autorităţii de Management al Programului Operaţional Sectorial Mediu, Mihai Cozariuc, acţionarul majoritar al Interdevelopment şi fost şef al Direcţiei Integrare din Ministerul Mediului, în timp ce acţionarii majoritari ai KVB Economic Cluj au fost şeful Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, şi fostul ministru Sulfina Barbu (foto), care şi-au transferat acţiunile unor aghiotanţi în 2009.