La vremuri noi, şcoală veche: Şcoala îndeasă în minţile elevilor noţiuni inutile, fără a se urmări însuşirea cunoştinţelor elementare

Despre faptul că şcolile scot "habarnişti" pe bandă rulantă se vorbeşte tot mai mult. În timp ce dascălii se plâng că elevii pur şi simplu nu învaţă, puţini stau însă să se întrebe de ce?

De 30 de ani profesor de matematică, atât în sistemul preuniversitar, cât şi în cel universitar, orădeanul Ioan Dziţac militează pentru o reformă curriculară, necesară în mai toate materiile. Argumentele sale sunt simple: pretenţiile şcolilor sunt mult prea mari şi unele fără rost, întrucât se predau lucruri de care elevii nu vor avea niciodată nevoie. În locul manualelor stufoase, dascălul propune axarea pe esenţial, pentru ca tinerii să poată aduna informaţii cu adevărat folositoare, nu să treacă prin şcoală ca gâsca prin apă...

Ca pentru olimpici

"Aţi putea să-mi spuneţi cât este rădăcină pătrată dintr-un număr cu şase zecimale, fără să folosiţi un instrument de calcul? Vă mai amintiţi algoritmul de calcul? S-a predat în clasa a VI-a", începe profesorul Ioan Dziţac (foto) să explice necesitatea reformei curriculare în matematică. Altfel spus, dascălul, care e şi rectorul Universităţii Agora, subliniază că elevii învaţă la matematică noţiuni dificile, pe care ulterior nu le mai reţin decât cei cu înclinaţie cu totul specială pentru această materie. Pentru ceilalţi, algoritmii şi teoremele complexe nu sunt, însă, nimic altceva decât o corvoadă fără rost.

Liceenii care aleg un profil uman fac câteva ore de matematică pe săptămână. De ce? Nu le explică nimeni, poate şi pentru că nimeni nu vrea să pună degetul pe rană. "Tinerii nu înţeleg de ce se cere şi acum matematică în gimnaziu la nivel de olimpiadă, iar la liceu se pretinde o matematică pe care occidentalii o învaţă doar la facultăţile de profil", zice profesorul.

Esenţialul se pierde

Matematica nu este însă nici pe departe singura disciplină băgată pe gâtul elevilor cu pâlnia. De pildă, liceenii de la profilele reale învaţă istoria literaturii române, teorie şi critică literară, deşi e evident că pe ei nu-i interesează, de vreme ce au ales să se dedice chimiei, fizicii ori informaticii. În schimb, le-ar fi mai de folos ca orele lor de română să se axeze mai mult pe comunicare, ortografie şi sintaxă, pentru a şti să comunice în scris şi oral în mod corect.

De asemenea, elevii de clasa a IX-a trebuie să înveţe la biologie noţiuni hiper-specializate, precum cele despre calus (ţesutul osos ce sudează oasele fracturate), cambiu (ţesutul vegetal tânăr care asigură creşterea tulpinii şi a rădăcinii plantei) ori despre ciclul Krebs (reacţii chimice folosite de toate organismele aerobe pentru a genera energie). Urmarea? Şcolarii de 14-15 ani fie copiază, fie tocesc pentru note mari, dar până în vacanţa de vară le uită complet. Şi, în loc să-şi fi folosit cu adevărat creierul, odată ajunşi adulţi, mulţi dintre ei nu ştiu să explice nici măcar ce e banala fotosinteză...

Progres degeaba

O altă materie care ar putea să-i înveţe pe elevi lucruri folositoare, dar nu o prea face, este ecologia. În clasa a IX-a, elevii învaţă ce e xeroseria (schimbările în dezvoltarea unei plante pe sol uscat), când mult mai util ar fi dacă ar aprofunda utilitatea reciclării. În programa gimnazială se regăseşte şi tehnologia, materie la care elevii învaţă, printre altele, procese tehnologice din industria oţelului. La ce folos, nici măcar dascălii nu pot explica.

Pe lângă abundenţa de noţiuni teoretice greoaie, profesorii recunosc că învăţământul mai are o meteahnă: modalitatea învechită de predare. "Ştiinţa a progresat, dar şcoala a rămas încremenită", zice Dziţac. Ideal ar fi ca, în loc să zacă în laboratoarele de informatică, computerele să fie folosite în educarea elevilor la toate materiile, oferindu-le acces la baze didactice online. Ceea ce pare un vis îndepărtat, mai ales că la sate sunt şcoli care încă nu au apă curentă, necum internet.

Apel către guvernanţi

La unison, profesorii spun că şcoala românească trebuie reformată. Mai mult, cei mai dedicaţi meseriei poartă discuţii pe această temă de ani întregi, la diferitele consfătuiri organizate la nivel naţional. Cu toate acestea, nimic nu se schimbă în mod concret, cel puţin nu în sens pozitiv, pentru simplificarea programei şcolare şi adaptarea ei la realitate, prin trecerea de la teorie la practică.

Încercând să pună lucrurile în mişcare, Dziţac a lansat o petiţie online cerând ca matematica să se inspire din modelul american şi să se "împrospăteze". Adună semnături de la părinţi şi profesori din întreaga ţară şi nu întâmplător acum, căci rectorul are de gând ca toată documentaţia să o predea Guvernului care va fi instalat după alegerile din 9 decembrie. Mesajul e adresat de altfel "către toţi vânătorii de voturi", singurii care pot schimba învăţământul românesc. Numai să vrea....