La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!

Românii sărbătoresc, sâmbătă, Centenarul Marii Uniri. În urmă cu 100 de ani, la 1 decembrie 1918, a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate.

Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat unirea.

Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: "Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre."

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

1 decembrie a fost adoptată ca ziua naţională a României în anul 1990, fiind promulgată de fostul preşedinte Ion Iliescu.

Rolul Oradiei

Oradea a avut un rol important în Mare Unire. Pe 12 octombrie 1918, în casa dr. Aurel Lazăr, s-a semnat Declaraţia de Independenţă a Românilor din Transilvania, după care acest document a fost citit la Adunarea de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Populaţia românească a oraşului era de circa 8% (din 65.000 locuitori), dar asta nu a împiedicat PNR ca pe 12 octombrie 1918 să adopte aici Declaraţia de autodeterminare a românilor de dincoace de Carpaţi.

Deşi nu se referea expres la unire, documentul a declanşat "procedurile" necesare realizării acesteia, adică "ruperea" definitivă a Transilvaniei, Crişanei, Banatului şi Maramureşului de Ungaria, prin "independenţa" etnicilor români, majoritari în cele patru provincii. Era primul pas al "migrării" lor către România.

Declaraţia de la Oradea a fost citită apoi în Parlamentul de la Budapesta de către Alexandru Vaida-Voevod, el primind aprecierile şi tot el înfruntând huiduielile. Existând un astfel de document, tradus şi oficializat, s-a putut convoca Marea Adunare Naţională din 1 decembrie de la Alba Iulia şi s-au putut alege delegaţii, Bihorul trimiţând 131 de oficiali. Oradea devenea, astfel, prima "cetate a Unirii".

Programul manifestărilor

La Oradea, programul manifestărilor de 1 Decembrie va debuta la ora 11, în Piaţa Unirii din Oradea, cu o ceremonie militară şi religioasă şi alocuţiuni rostite de prefectul Ioan Mihaiu şi de un istoric încă nenominalizat.

Apoi, artiştii Filarmonicii de Stat din Oradea vor susţine un scurt moment artistic, iar cei dornici vor putea depune coroane, jerbe şi buchete de flori la statuia lui Mihai Viteazul.

Între orele 13 şi 14, în Centrul Civic va avea loc o paradă militară, iar în intervalul 14 şi 15.30, în Piaţa Unirii se va desfăşura un concert cu muzică populară, susţinut de artişti locali. Tot aici se vor servi "clasicele" porţii de fasole cu ciolan.

Ulterior, de la ora 16, la Teatrul Regina Maria va avea loc un concert al ansamblului Crişana, iar de la ora 17.45, pe ruta Republicii - Teatru - Piaţa Unirii, va avea loc retragerea cu torţe. Programul se va încheia la ora 18, cu un foc de artificii.