Nu-i pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte. Cam ca în acest proverb se prezintă situaţia confruntării pentru şefia Tribunalului Bihor, doar că de "nimereală" încă nu se ştie cine va profita.
Considerată favorită în competiţia pentru un al doilea mandat, preşedinta în exerciţiu a instanţei, Carmen Domocoş, s-a făcut de râs, luând nota minimă la concursul organizat de CSM şi INM, astfel încât nici nu s-a mai prezentat la proba scrisă, evitând o umilinţă completă. Situaţia e cu atât mai interesantă cu cât contracandidata - în acelaşi timp şi victima - lui Domocoş, judecătoarea Daniela Jurjuţ Lazăr, pe care preşedinta a încercat să o oprească de la a candida, a luat note mai bune. Nu destul însă, astfel încât la comandă va fi instalat un interimar. Altă posibilă poveste cu cântec...
Trecere slabă
Săptămâna trecută au fost făcute publice, într-o formă anonimizată, rezultatele concursurilor pentru funcţiile de conducere din instanţe şi parchete, organizate în sesiunea martie-iunie 2017 de Consiliul Superior şi de Institutul Naţional al Magistraturii. În ce priveşte instanţele bihorene, la una singură concursul a fost adjudecat: postul de preşedinte al Curţii de Apel Oradea va fi ocupat de Laura Băican, care a obţinut o medie de invidiat, 9,11 (8,62 la proiectul de management şi 9,60 la proba scrisă), în vreme ce contracandidata sa, Claudia Orban, a căzut proba proiectului, cu 4,60, astfel încât nu s-a mai prezentat la examenul scris. La judecătoriile din Marghita şi din Salonta, unicii candidaţi au luat medii apropiate de cea minimă (7), dar nu suficiente, aşa că posturile ţintite de Ioana Popa (6,81), respectiv Alexandru Bogdandi (tot 6,81) rămân vacante.
Nici competiţia pentru parchete nu a fost prea strălucită. La şefia Parchetului Salonta (unde se înscrisese procurorul Gheorghe Berce din Parchetul Bihor) şi a Parchetului Marghita (unde concurau doi "outsideri", Andreea Ailioaie şi Adrian Mihai, ambii de la Brăila) nu s-a mai prezentat nimeni. În schimb, cursa pentru funcţia vacantă de prim-procuror al Parchetului Oradea a fost câştigată net de Adrian Şuta, până acum prim-procuror delegat, care a luat 8,95 pe proiect şi 8,40 la proba scrisă (medie 8,67), în vreme ce contracandidatul Radu Alba a renunţat după ce planul de management îi fusese notat cu 6,01.
4, stai jos!
Marea surpriză a constituit-o, de departe, confruntarea pentru funcţia de preşedinte al Tribunalului Bihor, care le-a pus faţă în faţă pe actuala deţinătoare a funcţiei, aflată la finele primului mandat de 3 ani, Carmen Domocoş, şi pe vechea sa contracandidată, Daniela Jurjuţ Lazăr, judecătoare la Secţia civilă a instanţei.
Dacă despre Jurjuţ Lazăr se poate spune că a obţinut rezultate mediocre (5,61 la proiectul managerial şi 5,80 la testarea scrisă, deci o medie de 5,705), Domocoş a avut o prestaţie de-a dreptul catastrofală, proiectul său fiind notat din start de comisie cu 4, astfel încât managerul în exerciţiu al instanţei nici nu s-a mai prezentat la proba scrisă.
Deşi o comparaţie asemănătoare statisticilor sportive ar putea părea deplasată, este interesant totuşi de amintit că la concursul de acum 3 ani, care le opunea pe aceleaşi candidate, Carmen Domocoş a fost notată cu 8,615 (8,03 proiectul managerial şi 9,20 lucrarea scrisă), iar Daniela Jurjuţ Lazăr cu 6,985 (6,17 la proiect şi 7,80 la scris). Altfel spus, din ce în ce mai rău...
Probleme... cu capul
Mai interesantă decât notele în sine este, însă, povestea "din spatele" lor, căci confruntarea pentru şefia Tribunalului a căpătat, la fel ca acum 3 ani, accentele unei răfuieli. După cum a aflat BIHOREANUL, pentru a-şi timora concurenta, în 2014 Domocoş o intimidase pe Jurjuţ Lazăr într-un mod incredibil, trimiţându-i încă înainte de concurs, când a aflat că va candida, o notificare printr-un executor judecătoresc, care o informa că dacă va contesta rezultatul competiţiei îşi rezervă dreptul s-o acţioneze în... judecată.
Preşedinta i-a făcut zile fripte judecătoarei şi în timpul mandatului, reclamând-o inclusiv la Inspecţia Judiciară, pe motiv că ar avea dosare restante, ba chiar şi Comisiei medicale speciale care se ocupă de problemele psihice ale magistraţilor, invocând o aşa-zisă "conduită necorespunzătoare". Războiul de uzură a continuat până la recentul concurs, când Domocoş nu a vrut nici măcar să-i aprobe contracandidatei cererea de concediu pentru a putea merge în faţa comisiei de la Bucureşti, punând-o absentă nemotivat. Prin rezultatul concursului, Jurjuţ Lazăr se poate simţi, întrucâtva, răzbunată...
"Greaua moştenire"
După 3 ani de şefie, Carmen Domocoş nu lasă în urmă o moştenire notabilă şi nici o imagine bună a instanţei. În memoria opiniei publice a rămas faptul că şefa instanţei a acceptat ca executantul lucrărilor de renovare a Palatului Justiţiei să dea o petrecere în incinta acestuia, la care ea însăşi a participat, deşi firma avea dosar pe rolul Tribunalului, dar şi acela că, în loc să fie prezentă la cursurile cu studenţii de Drept, cărora le predă, se poza la petrecerea de Ziua Americii dată de ambasada din Bucureşti. De altfel, BIHOREANUL a introdus-o recent pe Domocoş pe lista "profesorilor chiulangii" în urma unei proprii anchete care a demonstrat că nu participă decât selectiv la seminarii, dar banii şi-i încasează "in integrum".
Dincolo de controversatele hotărâri judecătoreşti, care nu îi pot fi imputate - deşi ea însăşi a fost suspectată de conflict de interese, izvorât din calitatea de avocat (acum şef de Barou) a soţului ei - Carmen Domocoş a "ermetizat" instituţia, lăsând impresia existenţei unor interese ascunse. După ce BIHOREANUL a descoperit că Tribunalul atribuise nelegal spaţii comerciale în incinta Palatului, preşedinta - care a ţinut să îşi "agaţe" la responsabilităţi şi pe cea de purtător de cuvânt - a blocat total accesul presei la sentinţe şi la dosare, de teama unor noi descoperiri sau interpretări "neplăcute".
În mod cert, o asemenea conduită nu a scăpat neobservată la nivelul CSM. Iar asta poate constitui o bună lecţie pentru alţii...
Ce urmează?
În aparenţă, situaţia e simplă. Conform prevederilor legale, dacă niciun candidat nu a obţinut funcţia scoasă la concurs, vicepreşedintele asigură interimatul, sau există posibilitatea delegării ca preşedinte interimar a unui alt judecător, de către Secţia pentru judecători a CSM, la propunerea preşedintelui Curţii de Apel, cu avizul colegiului de conducere al Tribunalului, urmând ca funcţia de preşedinte să fie scoasă din nou la concurs, în următoarea sesiune din toamnă.
În practică, este un pic mai complicat. Vicepreşedinta Tribunalului, Crina Muntean, se află ea însăşi la final de mandat, cu gândul de a candida la încă unul. Eşecul lui Domocoş, cu care până acum a făcut tandem, neconcurându-se reciproc, îi deschide însă noi perspective, inclusiv de a ţinti "mai sus". Doar că, fire rigidă, Muntean s-a făcut neplăcută multor colegi prin faptul că s-a poziţionat radical împotriva unor judecători, dând declaraţii nefavorabile acestora la CSM şi DNA, şi a ajuns la un moment ea însăşi contestată în interior, când a candidat la şefia secţiei penale. De asemenea, victimizarea ei forţată în cazul celebrului dosar al "şantajului pe internet" imputat de fostul şef al DNA Oradea, Ciprian Man, soţilor avocaţi Dana şi Ioan Sava, soldat cu o răsunătoare achitare, a stârnit numeroase comentarii nefavorabile la adresa judecătoarei.
Cine va prelua, deci, frâiele Tribunalului Bihor şi cu ce consecinţe, rămâne încă o necunoscută. Este de văzut dacă preşedinta Curţii de Apel, Laura Băican, de-acum definitivată pe post, va lăsa instanţa pe "mâna forte" a lui Muntean sau va veni cu o "propunere-surpriză". Să ne consolăm deocamdată cu faptul că, în oricare dintre variante, sunt şanse mici să fie cineva de nota 4...
NU TE VREM!
Funcţii de care n-ai voie să-ţi baţi joc
Cunoscători ai mecanismelor ce guvernează lumea justiţiei spun că, deşi părea câştigătoare sigură a unui nou mandat, Carmen Domocoş a fost, de fapt, din start, victima propriilor limite. În condiţiile în care notele acordate de comisiile de concurs reprezintă medii ale notelor date de membrii componenţi, rezultând toate cu zecimale, este aproape imposibil ca proiectele manageriale să fie notate cu 4. Mediile de 4 "curat" reprezintă, deci, mesajul nerostit prin care comisiile numite de CSM le transmit anumitor candidaţi că nu au ce căuta în funcţii de responsabilitate din sistemul judiciar.
Motivele pot fi diverse şi uneori nu au o legătură strictă cu conţinutul proiectului de management: fie nu au performat în mandatele precedente, fie au o imagine ce ştirbeşte prestigiul Justiţiei, fie au generat sau întreţinut relaţii tensionate în cadrul instanţelor sau parchetelor, fie au probleme de ordin psihic sau comportamental ş.a.m.d.
Pe lângă Domocoş, încă 10 candidaţi la şefia unor instanţe din ţară au fost notaţi cu 4 la planul managerial. Dintre aceştia, unul singur s-a mai prezentat la proba scrisă, deşi nu avea nicio şansă căci, potrivit regulamentului de concurs, nu poate fi declarat admis decât un candidat care ia minimum 5 la fiecare dintre cele două probe.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.