URMĂREȘTE-NE PE
MIERCURI, 27 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
05 Ianuarie 2010, 18:19

Junk food-ul ar putea finanţa spitalele

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Ministrul Sănătăţii a făcut anunţul marţi, spunând că o prioritate pentru sistemul sanitar pe 2010, ca o sursă alternativă de venituri pentru Ministerul Sănătăţii, ar putea fi taxa pe produsele tip fast food.

"Ideea vine din alte state europene, precum Germania, Marea Britanie, Franţa, în care funcţionează acest sistem, nu descoperim noi nimic nou sub soare", a precizat Cseke Attila, adăugând că la nivelul Uniunii Europene există politici de descurajarea a consumului de mâncăruri nesănătoase. "Deocamdată taxa pe fast food este la nivel de intenţie şi o vom supune dezbaterii publice. Nu mă întrebaţi de cuantumul ei, acest lucru îl vom stabili în urma discuţiilor cu producătorii şi distribuitorii, dar suma totală va fi una importantă, estimăm că anual se vor strânge astfel 3-4 miliarde de lei", a mai spus ministrul.

Produsele nesănătoase la care s-a referit Cseke sunt hamburgerii, pizza, dulciurile şi băuturile carbogazoase, cu excepţia celor naturale şi a apei. O listă completă a lor va fi făcută de specialiştii care vor fi consultaţi de Ministerul Sănătăţii. "Intenţia mea fermă este ca banii să fie cheltuiţi la vedere, să aibă o destinaţie specială, nu să intre în bugetul Ministerului şi de acolo să nu-i mai vadă nimeni", a explicat ministrul bihorean.

Cseke spune că taxa nu ar fi suportată de cumpărători, ci de producători şi comercianţi, cu care, de altfel, va şi începe discuţiile probabil săptămâna următoare.

În tot acest timp, industria de profil e neîncrezătoare că statul va putea aduce atât de mulţi bani, până la un miliard de euro, la buget din noul impozit. Mai mult, sindicaliştii din industria alimentară spun că astfel încasările la bugetul de stat ar fi mai mici, iar locurile de muncă ar fi mai puţine.

Potrivit lui Dragoş Frumosu, preşedintele federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, taxa se va resimţi "tot în buzunarul consumatorului final". "Uşor, uşor, industria alimentară se distruge, iar noi vom apela tot mai mult la importuri", a declarat Frumosu.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4172 RON
  • 1 EUR = 4.8415 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON