În cadrul dezbaterilor, judecătorii au luat act de declaraţiile de avere ale fostul ministru al Justiţiei, în original, transmise de Senatul României cu o o informare ataşată în care s-a precizat că „Rodica Stănoiu a depus în cursul anului 2006 trei declaraţii de avere şi de interese".
Precizarea a fost făcută deoarece, la termenul anterior al procesului, reprezentantul CNSAS a sesizat că un document transmis de Senat, tot ca fiind o declaraţie de avere în orignal a Rodicăi Stănoiu, nu coincide cu copia comunicată în noiembrie 2010, scrisul de mână din cele două acte fiind diferit, declarând că va face plângere penală pentru fals.
Judecătorii au anunţat că toate cele trei documente transmise acum de Senatul României urmează să fie înaintate Institutului Naţional de Expertiza Criminalistică, împreună cu alte scripte de comparaţie aprobate deja de instanţă, iar dezbaterile se vor relua după finalizarea raportului de expertiză.
În consecinţă, judecarea cauzei a fost amânată, deocamdată cu o lună, următorul termen de judecată fiind stabilit pentru 25 martie.
După cum se ştie, în septembrie anul trecut, Curtea de Apel Oradea a încuviinţat cererea CNSAS de efectuare a unei noi expertize grafologice care să stabilească autenticitatea notelor informative către fosta Securitate semnate cu pseudonimul Sanda şi dacă acestea aparţin fostului ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu, care neagă că ar fi scrisul ei.
Pe lângă dosarul întocmit în anii 80 pentru obţinerea paşaportului la fosta Direcţie a Paşapoartelor şi pus la dispoziţia experţilor grafologi de CNSAS, printre documentele acceptate de instanţă pentru expertizare se numără şi declaraţia de avere a lui Stănoiu.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.