Istoricul orădean Gabriel Moisa a lansat un volum despre „Film și propagandă în România comunistă” (FOTO)

Peste 150 de persoane au asistat, miercuri seară, la prezentarea unui nou volum privind istoria comunismului în România, fiind, totodată, şi cea mai recentă carte scrisă de istoricul Gabriel Moisa, directorul Muzeului Ţării Crişurilor şi decanul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea.

Cartea a fost lansată în sala de conferinţe a Muzeului Ţării Crişurilor, în cadrul celei de-a doua ediţii a Zilelor Filmului Istoric. Moderatorul evenimentului a fost profesorul şi istoricul Sorin Şipoş, care a subliniat că studierea filmului postbelic reprezintă o direcţie nouă de cercetare în istoriografia românească, inspirată fiind de ideile Şcolii Analelor, a istoriografiei franceze.

Urarea de bun venit a fost adresată oaspeţilor evenimentului şi publicului de către Gabriel Moisa, acesta arătând că proiectul Zilelor Filmului Istoric a fost demarat în 2023 împreună cu George Banu. "Am dus proiectul mai departe, convins fiind că este un subiect bun de cercetare: raportul dintre cinema, istorie, propagandă, dar care se poate face numai cunoscând bine epoca", a arătat Moisa.

După program

Invitat să prezinte volumul, istoricul Adrian Cioroianu, profesor la Universitatea din Bucureşti şi directorul Bibliotecii Naţionale a României, a arătat că cinematografia din perioada comunistă "nu ţinea de iniţiativa unor scenarişti şi regizori, ci ţinea de un program, filmul istoric însoţind curentele din istoriografia română". A dat exemplul lui Mircea cel Bătrân. "Pe măsură ce Ceauşescu îmbătrânea, Mircea nu mai era cel Bătrân, ci cel Mare".

Totuşi, Cioroianu a arătat că îmbinarea dintre film şi propagandă nu a început în perioada comunistă, ci mult mai devreme, în antebelic, cu un lungmetraj despre campania militară a României în Războiul de Independenţă. Totodată, a amintit că şi în cinematografiile din străinătate există propagandă: "Manipulare este şi în filmele britanice despre familia regală sau Churchill, în filmele istorice coreene şi turceşti. Noi nu judecăm filmele, ci discursul istoric", a subliniat acesta.

Istoricul Virgiliu Ţârău, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii "Babeş-Bolyai", a indicat că industria cinematografică românească este o creaţie a anilor 1950-1960, fiindcă atunci apar "studiouri, bugete, apare un program cinematografic, se înfiinţează cinematografe rurale în căminele culturale". "Cartea lui Gabriel Moisa scoate în evidenţă nu ceea ce am cunoscut privind filmele, ci ceea ce se află în spate, în pregătirea lor. Arată cum filmul istoric ajunge să explice prezentul (n.r - prezentul în care a fost făcut), explică etapele în care puterea controlează industria şi comenzile pe care le făcea. Explică cum erau formaţi şi finanţaţi cineaştii, mecanismele pe baza cifrelor, câte filme, câţi spectatori, care era impactul lor", a arătat Ţârău.

Muncă de cinci ani

Autorul volumului, Gabriel Moisa, a vorbit despre "laboratorul istoricului" în munca de scriere a cărţii, care a durat cinci ani, ideea pornind de la teza sa de doctorat despre istoriografia românească din perioada ceauşistă. "Fiind născut în finalul anilor ’70, am crescut cu filmele acestea, inclusiv manualele şcolare erau o copie a conţinutului filmelor istorice. Eu am urmărit strict cum filmul, propaganda şi scrisul istoric s-au îmbinat. Scenariile erau luate la mână, filtrate de cenzură, şlefuite şi reşlefuite până ieşea ce trebuia", a arătat autorul, care a mărturisit că a văzut peste 300 dintre cele 550 de filme româneşti, produse în perioada 1945-1989.

În finalul evenimentului, publicul a adresat întrebări prezidiului, iar autorul a oferit autografe. Cartea, apărută la Editura Mega, conţine capitole privind metodologia cercetării, utilizarea cinematografiei ca instrument de propagandă, nuanţele conferite în anii ’50-’60, apoi ’70-’80, existând şi o anexă documentară. Pentru scrierea celor 450 de pagini, autorul a apelat la o bogată literatură de specialitate, la dosare aflate în Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi la presă, în special revista Cinema.

Volumul poate fi achiziţionat din magazinul MŢC.

Zilele Filmului Istoric continuă joi, 28 martie, de la ora 16, în sala de conferinţe a MŢC cu proiecţia filmului "Să mori rănit din dragoste de viaţă", regizat de Mircea Veroiu, urmată de dezbaterea "Cinematografia românească – instrument al regimului comunist de propagandă şi manipulare?", unde vor participa Bogdan Burileanu, critic de film şi producător delegat al filmului menţionat, actorul Gheorghe Visu, istoricii Adrian Cioroianu şi Virgiliu Ţârău şi Adina Renţea, manager cultural. Moderatorul evenimentului va fi istoricul Gabriel Moisa.