Deschiderea oamenilor faţă de caritate a crescut extraordinar de mult, iar profesionalismul celor din domeniu, la fel. De la statutul de "cerşetori" pe care îl aveau în anii '90, breasla s-a perfecţionat într-un mod de dat exemplu altora. Acum se discută în boarduri, se fac proiecte riguroase, se accesează fonduri, se comunică profesionist, se face imagine. Era şi normal - într-o ţară cu instituţii disfuncţionale şi nepăsare în creştere, caritatea îşi găseşte cel mai fertil mediu.
În Oradea, Fundaţia Comunitară pare să aibă cea mai coerentă şi puternică strategie. Are proiecte solide, implicare multilaterală, vizibilitate şi notorietate. Fundaţia a executat ca la carte un exerciţiu de imagine joi seara. "Gala Comunităţii Bihorene 2017" a îmbinat utilul cu plăcutul: s-au acordat premii celor implicaţi în munca de caritate şi s-au strâns bani pentru viitoare proiecte. Totul într-o sală cu mese rotunde şi papa bun, aidoma premiilor Golden Globe sau strângerilor de fonduri electorale în America.
Gala a început cu un moment de reculegere în memoria Regelui Mihai, executat de jumătate din public cu gura plină, căci, după cum spuneam, papa a fost bun-bun. Proiectele selectate pentru finanţare au strâns surprinzător de rapid sumele necesare, ba chiar le-au depăşit. Unde-s mulţi puterea creşte. Mai bine mai puţin de la mai mulţi, decât mult de la unul singur, cum se procedează în cazul licitaţiilor, la care oamenii nu mai ştiu cum să se ascundă pe sub mese. Dintre proiecte: un centru de zi pentru copii din familii cu probleme, un atelier de art-terapie, un program împotriva depresiei tinerilor, un masterclass naţional de muzică clasică ş.a.
O sincopă la nominalizările pentru premiul anului la diverse categorii: Fundaţia Comunitară a lăsat liber procesul de nominalizare, aşa că ne-am trezit cu 15 nominalizări la categoria "Liderul care schimbă lumea", 14 la "ONG-ul Anului" şi 9 la "Promotor al culturii şi artei". Nume cu notorietate la un loc cu altele total necunoscute publicului larg. Nominalizările la grămadă şi lipsa unui proces de selecţie sunt contraproductive şi ciuntesc din prestigiul celor propuşi. Poate tocmai de aceea unii au lipsit de la gală.
Desemnarea câştigătorilor de către un juriu format din neorădeni, deci cunoscători doar pe hârtie a realităţilor locale, e o altă idee sub semnul întrebării. E nerecomandabil ca o entitate ce oferă premii să se spele pe mâini de responsabilitatea alegerii. Premiile Oscar sunt acordate de Academia Americană de Film, nu de un grup de cinefili din Kârgâzstan. Dar, în acelaşi timp, cred cu tărie că în lumea carităţii, mai mult decât în cea a sportului, e mai important să participi decât să câştigi.
Probabil că acordarea de premii la o astfel de gală este exact ce e muzica pentru concursurile de talente de la TV - un pretext pentru a face audienţă. Dar când acest pretext adună bani pentru probleme reale din comunitate şi nu pentru glorii efemere, pălăriile trebuie scoase iar cârcotelile (auto)suprimate.
Citiți AICI cine au fost premianţii la prima ediţie a Galei Comunităţii Bihorene (FOTO)!
.jpg "Renumita pianistă Gabriela Montero concertează la Sounds of Oradea: „Fiecare notă pe care o cânt vine direct din inimă”")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.