Câteva zeci de orădeni, între care câţiva foşti deţinuţi politici şi rude ale acestora, feţe bisericeşti precum PS Virgil Bercea, episcopul greco-catolic al Oradiei, ori părintele Vasile Bota, fost vicar al Episcopiei Ortodoxe, reprezentanţi ai unor instituţii locale şi oameni de cultură au participat joi la vernisarea expoziţiei "Rezistenţă şi represiune în Bihor", organizată în subsolul corpului K al Cetăţii Oradea la iniţiativa Asociaţiei "Cei 40 de mucenici" şi Muzeului Cetăţii şi Oraşului Oradea.
Într-o scurtă prezentare desfăşurată într-una din sălile de conferinţă din Cetate, preşedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Radu Preda, şi directorul acestuia, Alin Mureşan, orădean de origine, au lăudat buna cooperare "dintre instituţii publice şi asociaţii civice, dintre asociaţii locale şi centrale", care a dus la concretizarea expoziţiei, al cărui proiect datează încă din decembrie 2015.
Expoziţia este un "memorial" asemănător celui al Victimelor Comunismului de la Sighetu Marmaţiei, iar arhitecta Maria Tîlvescu, care a conceput realizarea ei după informaţii puse la dispoziţie de istoricul Cristina Puşcaş, a mărturisit că a încercat să facă o legătură între elementele din titlul acesteia, rezistenţă şi represiune, aşa explicându-se contrastul de lumină şi întuneric din cele zece încăperi aflate la subsolul K şi amenajate ca nişte celule.
De fapt, sunt "mobilate" propriu-zis doar două celule, una ca sală cu câteva scaune unde vizitatorii pot urmări interviurile pe care Cristina Puşcaş le-a realizat cu foşti deţinuţi politici din Bihor, iar o alta cu hărţi ale centrelor de detenţie şi de exterminare a deţinuţilor politici din ţară, pe de o parte, şi din judeţ, pe de alta, cele din urmă fiind Cetatea însăşi, unde la începutul epocii comuniste a funcţionat un lagăr de internare, Securitatea 1 şi Securitatea 2, Tribunalul şi Penitenciarul.
Într-una din celelalte opt încăperi se află deocamdată doar o pereche de haine vărgate şi una de bocanci de deţinuţi, precum şi totemuri metalice cu tăbliţe negre, pe care sunt scrise cu lumină numele unor foşti deţinuţi politici bihoreni sau din alte părţi ale ţării încarceraţi la Oradea, precum Traian Dorz ori Floare Pandrea, dar şi Arsenie Boca ori Arlette Coposu, soţia omului politic ţărănist Corneliu Coposu.
Iniţiatoarea expoziţiei, Cristina Puşcaş, şi-a exprimat speranţa că aceasta va rămâne în subsolul corpului K ca o expoziţie permanentă şi a arătat că pe viitor va alcătui "un dicţionar al suferinţei bihorene" şi va face o transcriere a prezentării acesteia şi în limbile engleză şi maghiară, astfel încât să fie accesibilă şi de înţeles şi pentru vizitatorii străini ai Cetăţii.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.