Imn Muncii, de Vasile Voiculescu. Asta e poezia care mi-a "picat", în 1984, la proba de română a examenului de admitere la Liceul de Filologie-Istorie (actualul Colegiu Naţional Mihai Eminescu). Aşa-i că sună aproape proletcultist, ca din Cântarea României?
Şi, totuşi, poezia nu era o versificare comunistă, ci un imn al puterii creatoare, al puterii omului de a transforma universul şi pe sine însuşi prin muncă. Iar munca omagiată nu e una musai fizică, cu secera şi ciocanul, ci de toate felurile. Inclusiv intelectuală, ca a matematicianului, sau cea care îmbină şi ştiinţa minţii, şi îndemânarea mâinii, precum la sculptori ori la medici.
Nici autorul nu era un "Escu", fabricant de "omagii" comuniste, ci o personalitate a vechii şi glorioasei Românii regale. Născut la Pleşcoi (la fel ca, peste decenii, mult mai celebra Elena Udrea), licenţiat în Litere şi Filozofie, dar şi în Medicină, academician, Vasile Voiculescu a fost "înnobilat" de comunişti, la 74 de ani, cu o zeghe de deţinut politic, murind la scurt timp după eliberare, răpus de bolile strânse în temniţă.
Mi-am amintit de Imn Muncii şi de primul examen după ce, zilele trecute, deputatul Ioan Cupşa a iniţiat modificarea Legii Educaţiei, propunând ca actuala procedură de admitere în licee (cumularea mediilor din gimnaziu cu aşa-numita evaluare naţională) să fie înlocuită cu examenul de admitere, ca odinioară.
După două decenii de neîntreruptă "reformă", de-a lungul cărora fiecare ministru al Educaţiei s-a visat un nou Spiru Haret, încă o schimbare ar putea fi socotită o nouă bulversare a "sistemului". Dar ar fi un "cutremur" necesar. Iniţiatorul a expus limpede argumentele: "există diferenţe mari între şcolile din mediul rural şi cele din mediul urban" (deci şi între notările elevilor), "asupra profesorilor există o presiune a părinţilor, aflaţi într-o goană nebună după note mari pentru copiii lor" (a se citi că plătesc notele odraslelor) şi "există o presiune a directorilor de şcoli ca acestea să dea bine" (aceştia încurajează umflarea notelor pentru a-şi auri blazonul).
Ministrul Remus Pricopie a anunţat că nu e de acord cu propunerea lui Cupşa, întrucât creează "instabilitate", pledând implicit pentru continuarea mascaradei al cărei rezultat este doar acela că, an de an, promoţii de submediocri trec prin licee ca gâsca prin apă pentru a se îneca - surpriză? - la Bac.
Nu ştiu dacă în larma cu doctorate false, cu Oltchim, CFR Marfă, RMGC şi Chevron se vor găsi destui parlamentari care să-l susţină pe Cupşa. Cred însă că, refuzând ceea ce pare o reformă prin restauraţie, dar de fapt e doar o revenire la competiţia autentică, bolile actuale ale sistemului vor fi, peste alte două decenii, mortale de-a binelea. Asta dacă, fireşte, întregul edificiu social, printre ai cărui stâlpi de bază ar trebui să fie şi educaţia, mai rezistă până atunci falselor reforme.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.