Halal diplomație! O orădeancă așteaptă de 4 ani certificatul de deces al fiului ei, care a murit în străinătate

Cu mai bine de cinci ani în urmă, când Costel a murit în Canada, Maria era copleșită de durere. I-a fost unicul fiu, iar dispariția lui o lăsa singură, căci soțul se stinsese și el înainte cu câțiva ani.

Durerii i-a urmat, apoi, îngrijorarea. Cum apartamentul în care locuiește era și pe numele băiatului, avea nevoie de certificatul de deces al acestuia pentru succesiune. „Acum încă mai lucrez, dar la un moment dat o să mă lase puterile. M-am gândit să mă dau în grija cuiva în schimbul locuinței, dar nu pot face acte notariale”, spune femeia, în vârstă de 75 ani.

De peste patru ani încearcă să obțină documentul, ba chiar a câștigat un proces prin care Ministerul Afacerilor Externe a fost obligat s-o ajute, pentru că așa este legea, dar degeaba: i-a fost trimis un certificat cu un prenume greșit! A semnalat eroarea, însă de atunci MAE nu i-a dat niciun semn că va îndrepta eroarea...

„Cuminte, așezat”

„Fiul meu era în Canada din 2000”, a povestit BIHOREANULUI Maria Abrudan, o contabilă pensionată în urmă cu mai bine de 15 ani, dar care, pentru a-și rotunji pensia, încă mai lucrează, part-time. Așezată la masa din bucătăria apartamentului din Cantemir, avea în față un întreg dosar cu cópii după diverse acte ale fiului său, Titus Costel Abrudan, corespondența pe care a purtat-o cu Ministerul de Externe și documente din procesul pe care femeia l-a intentat acestei instituții, care s-a dovedit și indolentă, și incompetentă.

„Costel avea 31 de ani când a plecat. A fost un băiat cuminte, așezat. Nu era căsătorit, iar în Canada a plecat și a muncit legal, avea un contract cu o firmă din orașul Wainwright, provincia Alberta. Acasă a mai fost o singură dată, în 2014. Distanța e mare, și cheltuielile...”, a oftat ea.

În primăvara lui 2020 afla că nu avea să-l mai vadă niciodată: „Firma unde lucra m-a anunțat că a decedat pe 15 martie, la începutul pandemiei. Avea 50 de ani”. De înhumare s-a ocupat angajatorul, care i-a trimis ulterior o așa numită „declarație de deces”, eliberată de serviciul funerar al municipalității din Wainwright, ce atesta că fiul său fusese înmormântat în cimitirul din localitate.

Obligație legală

„Nu am avut posibilitatea de a mă deplasa în Canada pentru înmormântare sau pentru obținerea certificatului de deces, din cauza restricțiilor de călătorie din pandemie și a mijloacelor financiare reduse”, avea să scrie Maria Abrudan în mai multe cereri trimise Ministerului Afacerilor Externe, începând din septembrie 2021. Atunci, printr-un avocat anume angajat, a solicitat prima oară Direcției Consulare a MAE „sprijin în vederea eliberării unui certificat de deces emis de autoritățile canadiene”.

Abia în ianuarie 2022, sub semnăturile „director general” și „director adjunct”, fără ca numele titularilor acestor funcții să fie scrise pe document, Direcția Consulară i-a trimis un răspuns care i-a lăsat impresia că funcționarii se spălau pe mâini: „Vă aducem la cunoștință că există posibilitatea solicitării certificatului de deces canadian prin aplicația online, de către dvs. sau avocat, cu plata taxelor aferente prin card de credit, iar ulterior, contra cost, acesta se poate legaliza conform procedurii canadiene”. Altfel spus, septuagenarei, care nu cunoaște engleza, i se sugera să-și facă un cont pe o aplicație a autorităților din Alberta și să le ceară lor documentul.

Practic, „s-au derobat de o obligație prevăzută de Legea 62/2019 privind activitatea consulară și de HG 64//2011 privind aplicarea unitară a dispozițiilor în materie civilă, conform căreia «cererile pentru procurarea de certificate de stare civilă din străinătate se soluționează de către MAE prin Direcția Consulară»”, a explicat BIHOREANULUI avocatul angajat de femeie, Alin Abrudan (foto). 

Pe lângă subiect

Încercând să grăbească procedurile, avocatul s-a adresat atât Direcției Consulare, cât și Consulatului General al României de la Vancouver, pentru a afla „stadiul soluționării cererii”. Totodată, a sunat la MAE, pentru a discuta cu referentul responsabil de Canada. „Deși i-am cerut, nu și-a declinat numele. Ne-a cerut și o copie a cărții de identitate a mamei defunctului, pe lângă actele deja trimise - cópii ale certificatului de naștere și pașaportului lui Costel”, spune avocatul.

În loc ca lucrurile să prindă viteză, MAE bătea câmpii, fără legătură cu solicitarea. Un e-mail de la „Centrul de Contact și Suport” arăta, de pildă, că dacă defunctul pentru care se solicita certificat de deces eliberat de autoritățile canadiene „a procedat anterior la schimbarea numelui sau prenumelui în străinătate, iar în România nu au fost înregistrate modificările, întâi se va proceda la înregistrarea acestora și ulterior se va proceda la înscrierea certificatului de deces”. Ceea ce, pur și simplu, nu era cazul.

Într-o altă comunicare, avocatul era instruit cum se poate face „înscrierea certificatului de deces canadian în România”, ca și cum mama defunctului nu ceruse sprijin tocmai pentru emiterea certificatului de deces canadian.

Argumente puerile

Obosită de acest „ping-pong” cu MAE, în iulie 2022 Maria Abrudan a deschis la Tribunalul Bihor un proces pentru obligarea Ministerului de a-i soluționa cererea.

Cum s-au apărat juriștii instituției? Penibil: invocând faptul că a cerut sprijinul Direcției Consulare după mai mult de un an de la decesul fiului și că statul canadian are anumite reglementări privind protecția datelor cu caracter personal, au susținut că, în această situație, nu pot da curs solicitării fiindcă aplicația online a autorităților din Canada s-ar... bloca.

Judecătorii au respins aceste argumente și, constatând că „legiuitorul român a stabilit în sarcina serviciilor consulare obligația de a soluționa cererile pentru procurarea actelor de stare civilă din străinătate, precum și obligația de a îndeplini în concret formalitățile legale aferente”, în iulie 2024 au dispus ca MAE „să efectueze formalitățile legale aferente decesului defunctului Abrudan Titus Costel în vederea eliberării certificatului de deces de către autoritățile competente din Canada”.

Primit, dar greșit

Sentința a rămas definitivă, dar MAE s-a pus în mișcare cu încă un an de întârziere, abia în iulie 2025, numai după ce avocatul a trimis o somație scrisă pentru punerea ei în executare.

Și atunci, Ministerul și-a făcut treaba cu indolență și incompetență. „După o lună, în august, când am sunat din nou la Consulatul de la Vancouver, o funcționară mi-a comunicat că a primit de la autoritățile canadiene certificatul de deces, dar cu unul dintre prenume scris greșit - Custel, în loc de Costel. A promis că se va cere rectificarea actului, dar în octombrie ne-au trimis certificatul greșit”, spune Alin Abrudan. Prin urmare, a cerut încă o dată, în scris, ca MAE să facă demersurile pentru obținerea certificatului, corect, dar de atunci nici el, nici mama defunctului n-au primit vreun răspuns.

În final, inspirată de un articol publicat de BIHOREANUL la finele anului trecut despre activitatea parlamentarilor bihoreni, femeia a cerut ajutorul unei deputate: „Doamna Arina Moș va formula o interpelare către MAE”. Poate așa, prin intervenția unui ales, în sfârșit funcționarii își vor face datoria față de un simplu cetățean. Înainte să fie tardiv...

NEPOTISME
Din primării comunale în diplomație

Pe 16 decembrie 2025, BIHOREANUL a solicitat Direcției Consulare a MAE lămuriri atât cu privire la lentoarea cu care a dat curs solicitării Mariei Abrudan de a-i obține certificatul de deces al fiului de la autoritățile canadiene, cât și la motivul pentru care, într-un târziu, i-a trimis unul greșit, dar până săptămâna trecută instituția n-a trimis niciun răspuns.

O explicație ar putea fi înțesarea organigramelor MAE cu personal slab pregătit, preluat inclusiv din primării de comune. Presa centrală a semnalat anul trecut nu mai puțin de 273 de transferuri de funcționari locali la ambasade și consulate ale României, iar BIHOREANUL a descoperit că între „descurcăreții” astfel promovați erau și trei bihoreni - unul a ajuns de la Primăria Sânmartin la Ambasada României de la Vatican, altul de la Primăria Hidișelu de Sus la Institutul Cultural Român din New York, iar soția fostului primar din Avram Iancu la Consulatul României din Gyula, Ungaria.

UPDATE: Răspunsul MAE

La două zile după publicarea articolului, MAE a răspuns cererii BIHOREANULUI de a prezenta explicații, printr-un e-mail, nesemnat, în două fraze, mărginindu-se doar să confirme că „situația privind certificatul de deces al cetățeanului român Abrudan Titus Costel a fost gestionată de către Consulatul General al României la Vancouver care, de altfel, a menținut și un contact direct cu avocatul familiei Abrudan, transmițând toate informațiile privind acest caz”.

De asemenea, Direcția Purtător de Cuvânt și Relația cu Mass Media a MAE adaugă că demersurile Ministerului și ale Consulatului General al României din Vancouver pe lângă autoritățile canadiene „continuă și în prezent, pentru a da curs solicitărilor familiei, avocatul familiei Abrudan fiind informat cu privire la toate evoluțiile în acest caz”.