Guvernul a preluat propunerile deputatei Cherecheş, care simplifică procedura adopţiei

Subliniind că la 30 iunie 2016 în Registrul Naţional pentru Adopţii erau înregistraţi 3.250 copii adoptabili, din care 2.716 eligibili pentru adopţia naţională, iar restul pentru adopţia internaţională, în timp ce 1.800 familii erau atestate pentru adopţie naţională şi alte 81 pentru adopţia internaţională, deputatul orădean Florica Chercheş afirmă că "modificările recent aduse Legii adopţiilor contribuie la reducerea birocraţiei, înjumătăţind formularele utilizate în procedura adopţiei, astfel că 12 formulare au fost eliminate, iar 4 au fost simplificate".

Într-un comunicat remis presei locale, deputatul liberal arată că datele referitoare la copil şi familie vor fi introduse direct în Registrul Naţional pentru Adopţii (RNA) de către Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), "adică exact acolo unde sunt colectate", fără a mai "plimba" solicitanţii la Bucureşti.

Prin noile reglementări, spune Cherecheş, a fost flexibilizată şi procedura de potrivire iniţială între copiii adoptabili şi familiile atestate, aceasta urmând să se realizeze, de asemenea, direct la nivel judeţean sau online, prin intermediul Registrului Naţional de Adopţii. "Astfel, lista adoptatorilor pentru fiecare copil va fi generată şi vizualizată instantaneu la nivelul compartimentului de adopţii care răspunde de copil, cu eliminarea solicitărilor repetate de noi liste pe suport de hârtie, şi implicit a corespondenţei purtate între instituţiile de la nivel local şi central, aşa cum necesita procedura anterioară", explică deputatul orădean.

Raportul de evaluare al adoptatorilor va fi disponibil în RNA online, eliminându-se astfel şi nevoia de a contacta, solicita şi transmite acest document prin poştă între două DGASPC implicate în aşa numita potrivire.

Familiile adoptatoare vor depune mai puţine documente pentru soluţionarea cererii de evaluare, iar recomandările de la locul de muncă nu vor mai fi solicitate.

Modificările legislative prevăd şi posibilitatea adoptării copiilor ai căror părinţi sau rude care au putut fi găsite declară că nu doresc să se ocupe de copil, dar apoi refuză să semneze declaraţiile care ar permite declararea ca adoptabil a copilului, condiţionând acordul de plata unor sume de bani din partea familiei adoptatoare. De asemenea, când părinţii şi rudele copilului de până la gradul IV nu sunt găsite după o perioadă de 6 luni de la instituirea măsurilor de protecţie specială, vor putea fi demarate procedurile de adopţie.

Modificările prevăd şi eliminarea termenului de 2 ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil, acesta urmând să fie valabil până la încuviinţarea adopţiei sau până ce copilul împlineşte vârsta de 14 ani. Pe de altă parte, valabilitatea atestatului de familie adoptatoare este prelungită de la 1 an la 2 ani.

În cazul adopţiilor internaţionale, termenul în care un copil va fi declarat eligibil pentru adopţie internaţională se reduce de la doi ani la 1 an de la deschiderea procedurii.

O noutate absolută este acordarea unui concediu de acomodare de maxim 1 an şi a unei indemnizaţii lunare de 1.700 lei pe perioada acestui concediu, care în mod obligatoriu include şi perioada de încredinţare în vederea adopţiei. Concediul se acordă oricăruia dintre soţii familiei care adoptă un copil peste 2 ani, dacă realizează venituri supuse impozitului pe venit.

"Toate aceste modificări au menirea de a creşte numărul copiilor care ajung să se bucure de dragostea şi grija unei familii iar numărul copiilor abandonaţi din sistem, constant în jurul valorii de 60.000 în ultimii ani, să scadă simţitor. Pentru asta e nevoie şi de dezvoltarea unei culturi a adopţiei în România, astfel încât mai multe familii, chiar având propriii copii, să ofere un cămin iubitor unui copil abandonat, pentru a-l ajuta să crească armonios şi echilibrat", spune deputatul Florica Cherecheş.