Gurmandă chibzuită: Camelia Gui vrea să-i înveţe pe orădeni să respecte mâncarea şi să nu mai risipească alimentele

Dacă orădenii ar cântări mâncarea pe care o aruncă într-o săptămână la gunoi, s-ar îngrozi. Statisticile oficiale arată că, zilnic, în România se aruncă 6.000 tone de alimente, iar într-un an, un român aruncă în medie 130 kilograme de mâncare. Asta, în timp ce numeroşi oameni nu au ce mânca...

Acest paradox a determinat-o pe Camelia Gui, o orădeancă mutată în Cluj-Napoca, să lupte împotriva risipei alimentare. După ce i-a învăţat pe clujeni cum să nu mai arunce mâncarea la gunoi, tânăra a adus lecţiile şi acasă, la Oradea. Unde este surprinsă nu doar de reacţia pozitivă a localnicilor, ci şi de cât de mult s-a schimbat oraşul ei natal în bine...

Să respectăm mâncarea!

În urmă cu două săptămâni, în premieră la Oradea s-au ţinut lecţii despre combaterea risipei alimentare. "Dascălii" au fost voluntarii asociaţiei JCI din Cluj-Napoca, o gaşcă de tineri care se străduie de câţiva ani să-şi înveţe semenii să nu mai arunce mâncarea la gunoi. Ideea extinderii proiectului la Oradea i-a aparţinut Cameliei Gui (32 de ani), o orădeancă mutată de mai bine de zece ani în Cluj, unde s-a stabilit după ce a studiat Ştiinţe Economice la Universitatea Babeş-Bolyai.

Cami şi-a dat seama de câtă risipă alimentară se face în jur după ce un prieten a îndemnat-o să adere la proiectul "Food Waste Combat" al asociaţiei Junior Chamber International. "Aveam - şi încă am - obiceiul de a găti cu prietenii, pentru că îmi place să gătesc şi sunt o gurmandă. Într-o astfel de seară, observând că mâncarea chiar mă pasionează, un prieten bun, care era deja în JCI, mi-a propus să mă alătur proiectului, spunând că mi se potriveşte", povesteşte Camelia. Până atunci, chiar dacă îi plăcea să "bucătărească", tânăra nu se gândise serios la problema risipei.

Ca să o convingă să se implice în "Food Waste Combat", amicul i-a dat şi o carte pe care membrii JCI o scriseseră deja pe această temă. "Citind cartea, pe nerăsuflate, mi-am dat seama că vreau să respect mâncarea, dar şi să-i învăţ pe alţii", spune Cami. Au şocat-o detaliile despre cât de multă hrană se iroseşte în lume, dar şi soluţiile simple care există pentru a se evita această risipă. Hotărâtă să producă o schimbare, Camelia nu doar că s-a înscris în "Food Waste Combat", ci a devenit coordonatoarea proiectului.

Reguli simple

Din 2016 încoace, alături de ceilalţi voluntari ai proiectului, orădeanca predă lecţii anti-risipă în şcolile din Cluj, învăţându-i trucuri pe elevi. De pildă, că un plic de ceai poate fi folosit chiar şi de trei ori, că şi cojile legumelor pot fi mâncate, dar şi că în magazine ar trebui să alegem fructele care nu sunt prea arătoase, pentru a preveni aruncarea lor la gunoi.

"Eu recomand să ne facem cumpărăturile în piaţă, aşa ajutăm producătorii locali şi suntem la curent cu fructele şi legumele de sezon", spune Camelia. De asemenea, când mergem la cumpărături, ar trebui să ştim exact de ce avem nevoie, dar şi să ne ferim să cumpărăm mai multe produse, doar pentru că sunt la un preţ mai mic.

Pe lângă aceste lecţii, voluntarii gătesc pentru sărmani folosind doar alimente care altfel ar fi luat drumul gunoiului şi chiar au înfiinţat în Cluj-Napoca a doua bancă de alimente din ţară, după Bucureşti. Practic, ei adună donaţii de alimente care se apropie de termenul de expirare şi le distribuie nevoiaşilor, astfel încât să prevină aruncarea lor la gunoi.

La Oradea, mai bine ca la Cluj!

Pe lângă că este o pagubă în portofel, risipa alimentară este şi o problemă de mediu. "Dacă ar fi o ţară, ar fi al treilea cel mai mare poluator al lumii", spune Camelia. Datele statistice arată că, în medie, un român aruncă 30% din alimentele pe care le cumpără. "Oradea este un caz mai fericit decât Clujul, aici se colectează separat resturile alimentare, ceea ce este o mare reuşită. Dar totuşi, e păcat ca mâncarea să ajungă la gunoi", zice tânăra.

Tocmai de aceea şi-a ales oraşul natal pentru extinderea proiectului "Food Waste Combat". A căutat parteneri pentru implementarea proiectului şi i-a găsit în asociaţiile Leo Black Eagle şi Alternative, care vor organiza de acum înainte, sub coordonarea clujenilor, activităţile anti-risipă. "M-am bucurat mult să descopăr tineri foarte implicaţi. Când eu locuiam în Oradea, tinerii nu aveau această dorinţă de a fi voluntari pentru comunitate".

Cami este convinsă că entuziasmul se explică tocmai prin schimbările bune care s-au petrecut în Oradea ultimului deceniu. "Eu vin destul de des acasă, dar doar ca să-mi vizitez rudele, şi nu mi-am dat seama, de fapt, cât de mult s-a schimbat oraşul". Mai nou, însă, s-a documentat despre sistemul de salubrizare implementat de RER Vest şi despre depozitul ecologic administrat de Eco Bihor şi a rămas uluită de cât de mult preţ se pune pe reciclare. "Văd Oradea dintr-o altă perspectivă şi sunt foarte mândră", zice tânăra. Şi va fi şi mai mândră dacă, pe viitor, orădenii ei vor risipi mai puţină mâncare...