"Gaslighting", abuzul emoţional difuz

"Gaslighting" este greu de definit într-o singură propoziţie. Este o tehnică folosită des de narcisişti şi cei cu psihopatie pentru a-şi manipula victimele. Dacă ar fi să încercăm o definiţie, "gaslighting" se traduce printr-o formă de abuz emoţional care are ca scop crearea de îndoieli în victimă cu privire la propria sănătate mintală, memorie şi percepţie.

De exemplu, o persoană a făcut o afirmaţie despre dumneavoastră. Confruntată cu această afirmaţie, persoana va nega cu încăpăţânare că a făcut-o, asta în ciuda faptului că aveţi dovezi în acest sens. Se va comporta ca şi cum memoria vă joacă feste sau aveţi probleme mintale. Va afişa mirare, vă va asigura că episodul nu a avut loc în realitate ori că aţi perceput totul greşit. O altă formă de "gaslighting" este de a înveli afirmaţii jignitoare sau umilitoare în enunţuri cu aspect de glumă. Afirmaţiile vă vor deranja, iar dacă veţi confrunta abuzatorul cu ele vi se va spune că nu aveţi destul umor, că totul a fost o glumă, va afişa mirare şi poate chiar vă va ridiculiza că faceţi atât caz dintr-o simplă chestie cu tentă de umor.

Cei care fac uz de "gaslighting" se folosesc de această tehnică de manipulare pentru a ataca nucleul fiinţei dumneavoastră. Vor analiza atent ce e mai important în viaţa dumneavoastră şi vor lovi fix acel lucru. Vă vor spune că realizările în câmpul muncii sunt inutile deoarece sunteţi capabil de lucruri mai măreţe, că lumea v-ar trata cu mai mult respect dacă v-aţi îmbrăca mai elegant, că înţeleg acum de ce copiii dumneavoastră sunt atât de neastâmpăraţi - doar n-aţi avut timp să vă ocupaţi de ei cum trebuie din cauza divorţului. Mici înţepături care, odată confruntate, pot fi negate uşor sau motivate ca şi cum ar fi spre binele dumneavoastră.

Cei care fac uz de "gaslighting" o fac gradat şi niciodată brusc şi cu amploare. Vor lăsa din firul undiţei până ce veţi fi uitat de un episod neplăcut, după care vor trage din nou de dumneavoastră, apoi vor lăsa iar firul, apoi vor trage din nou: o remarcă nepotrivită azi, o ridiculizare mâine, o ironie bine-plasată peste două săptămâni. Şi ori de câte ori îi veţi confrunta vor minimiza acţiunile lor şi vă vor face să păreţi în lipsa deplinătăţii facultăţilor mintale. Acest lucru devine obositor pentru victimă după o vreme care începe să se îndoiască şi ea de propria memorie, percepţie a evenimentelor. Atacatorul se apără cu atâta naturaleţe încât începeţi să vă întrebaţi dacă nu cumva are dreptate şi dumneavoastră exageraţi sau sunteţi prea sensibil(ă).

Ca să ascundă scopul abuzului emoţional, persoana care face uz de tehnici de "gaslighting" va alterna ironiile şi remarcile nepotrivite cu laude şi enunţuri pozitive. În felul acesta veţi deveni şi mai nesigur(ă) de ceea ce face şi pe propria persoană. Azi vă va lăuda aparent sincer pentru un lucru, mâine vă va ironiza pentru altul învelind totul sub formă de glumă. Scopul este de a induce confuzie în victimă şi de a o face să se îndoiască de propriile acţiuni.

Un alt semn că aveţi de-a face cu abuz emoţional de tip "gaslighting" este faptul că abuzatorul va proiecta asupra dumneavoastră propriile defecte. Dacă nu-i plac copiii vă va critica indirect că nu vă plac copiii, chit că acesta poate fi un neadevăr. Dacă e o fire explozivă, vă va acuza că vă enervaţi mult prea uşor. Dacă a înşelat, vă va acuza de infidelitate. Mai mult - se folosesc de persoane apropiate lor pentru a le susţine afirmaţiile. Când două persoane vă spun aceeaşi chestie, aveţi tendinţa de a le da dreptate. Abuzatorul se înconjoară de persoane slabe şi uşor de manevrat pe care le introduce în conversaţie şi acţiunile lui spunând "uite - şi X e de acord cu mine" sau "X ştie despre ce vorbesc, a observat şi el că te enervezi rapid".

"Gaslighting" înseamnă să tratezi ca fiind triviale realizările celuilalt, negarea cu naturaleţe a adevărului şi mimarea mirării atunci când atacatorul este confruntat. În unele cazuri, abuzatorul îşi va construi terenul fără cunoştinţa dumneavoastră spunându-le altora că sunteţi uituc(ă) sau nesănăto(a)s(ă) din punct de vedere mintal, în aşa fel încât atunci când veţi cere părerea altora cu privire la acţiunile abuzatorului, aceia să-şi fi format deja o impresie despre eveniment şi să susţină involuntar punctul de vedere al abuzatorului.

Doar 1% dintre persoane folosesc conştient metoda "gaslighting". În jur de 20% o folosesc ca mecanism de apărare, cu naturaleţe, semi-conştient, în timp ce restul o folosesc ocazional fără să realizeze că o fac. Victimele acestui abuz emoţional ajung să aibă o stimă de sine scăzută, să se îndoiască de propriile percepţii şi gânduri şi să se teamă să "facă greşeli". Abuzatorul vă va dezechilibra, se va comporta normal sau amabil cu victima apoi o va dezechilibra din nou în încercarea de a o slei de puteri. Îi conferă control şi un sentiment de putere asupra victimei.

Este important să puteţi sesiza aceşti identificatori de mai sus şi, atunci când se întâmplă să daţi peste ei, să conştientizaţi faptul că sunteţi victima unui abuz indirect.