Cea mai performantă administraţie publică din România începe să piardă bani printre degete. Din cele 67 de proiecte cu finanţare europeană derulate de Oradea în actualul ciclu de finanţare, 9 lucrări au atras corecţii financiare în valoare totală de 16,7 milioane euro.
Primăria riscă să returneze finanţatorului european tot al patrulea leu contractat, pentru nereguli privind atribuirea lucrărilor. "Vom contesta în instanţă toate corecţiile financiare care ne-au fost aplicate. Noi considerăm că nu se justifică", spune primarul Florin Birta.
"Poveste de succes"
Cifrele par să dea bine. Oradea a închis în ultimii doi ani 14 proiecte cu finanţare europeană, are în derulare alte 47 şi a depus spre finanţare încă 6. Valoarea totală a fondurilor atrase în perioada 2014 - 2020 se ridică la circa 370 milioane euro. "Puteam finanţa unele lucrări din bugetul local, dar ca să schimbăm faţa oraşului aveam nevoie de bani europeni. Din acest punct de vedere, Oradea a devenit în ultimii ani o poveste de succes", a declarat Florin Birta (foto) într-o conferinţă de presă pe tema accesării fondurilor UE.
Potrivit primarului, numai anul trecut Oradea a atras şi investit 43 milioane euro din fonduri comunitare, de cinci ori mai mult decât în 2019. "Chiar dacă am avut probleme cu pandemia, firmele au avut cale liberă să lucreze, pentru că traficul a fost mai lejer pe fondul restricţiilor". Birta speră ca anul 2021 să fie cel puţin la fel de bun, în ciuda "hopurilor". "Niciodată nu vom avea un proiect care să meargă perfect, cap - coadă. Încercăm să evaluăm cât mai corect riscurile, dar întotdeauna apar surprize".
Surprize "usturătoare"
BIHOREANUL a constatat că surprizele la care face trimitere edilul sunt cât se poate de neplăcute. Din cele 67 de proiecte aflate în diferite stadii de implementare, 9 au probleme cu finanţarea. Autoritatea de Management de pe lângă Ministerul Dezvoltării vrea să reducă masiv contribuţia finanţatorului european invocând nereguli comise de municipalitate la atribuirea lucrărilor în 8 proiecte. "Corecţiile financiare, în valoare totală de 81,5 milioane lei, s-au aplicat ca procent din valoarea lucrărilor. Dacă s-ar fi aplicat la întregul proiect, sumele ar fi fost şi mai mari", spune Marius Moş (foto), şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională.
Cele mai mici sancţiuni, de "doar" 10% din valoarea lucrărilor, s-au aplicat în 3 proiecte europene, pentru nereguli în derularea procedurii de achiziţie. Spre exemplu, în cazul proiectului pentru reabilitarea şcolii Dacia, municipalitatea a fost sancţionată cu 827.000 lei pentru că ar fi cerut firmei câştigătoare să îşi adapteze oferta la prevederile OUG 114/2019, cea prin care s-au scumpit toate lucrările de construcţii, fapt interpretat că a afectat tratamentul egal al constructorilor.
În schimb, în cazul proiectelor privind izolarea termică a Liceului Teoretic Onisifor Ghibu (corecţie de 14.800 lei) şi a Grădiniţei 20 (4.500 lei), municipalitatea a fost penalizată pentru că a respins câte o ofertă, ca neconformă, în condiţiile în care reprezentanţii Ministerului Dezvoltării, mai îngăduitori, au fost de părere că acestea trebuiau acceptate.
Sancţiuni în lanţ
Corecţii financiare mai mari, de 25% din valoarea lucrărilor, au fost aplicate pe alte 6 proiecte. Finanţatorul a cerut returnarea unui sfert din banii alocaţi pentru proiecte precum construirea pasajului pe sub Bulevardul Magheru (unde corecţia se ridică la 4,3 milioane lei), refacerea străzii Vasile Alecsandri (835.900 lei), reabilitarea Şcolii Gimnaziale 11 (3,5 milioane lei), amenajarea coridorului verde Barcăului (2,3 milioane lei) şi construirea grădiniţei din Parcul Industrial I (62.250 lei).
Penalizări similare s-au dat şi pe proiectul privind crearea unor trasee pietonale în centrul oraşului, care cuprinde între altele reabilitarea Pieţei Ferdinand (unde oraşul riscă să returneze 4,4 milioane lei), reamenajarea malului stâng al Crişului Repede (2,9 milioane lei), refacerea străzii Aurel Lazăr (1,1 milioane lei) şi pietonalizarea străzii Libertăţii (2,3 milioane lei).
În majoritatea acestor cazuri, corecţiile sancţionează municipalitatea pentru că nu a anunţat licitaţiile şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE). Finanţatorul a considerat că prin anunţarea procedurilor de achiziţie exclusiv în SEAP şi publicaţii româneşti municipalitatea a îngrădit libera concurenţă şi implicit posibilitatea ca firme din UE să participe la licitaţie. "Deşi pare o faptă involuntară, o simplă neglijenţă, consecinţa este lipsa de transparenţă la nivel european", a transmis Autoritatea de Management de la Ministerul Dezvoltării.
Au uitat o "bifă"...
Culmea ironiei, municipalitatea s-a faultat singură. BIHOREANUL a aflat că omisiunea publicării licitaţiilor în JOUE, de unde se pot informa toţi potenţialii candidaţi din spaţiul comunitar, a fost de fapt o scăpare de funcţionar debutant.
"Problemele au apărut după modernizarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice. Dacă înainte căsuţa care făcea ca licitaţia să fie anunţată online în Jurnalul European se bifa automat, acum trebuie pusă manual, iar funcţionarii nu şi-au dat seama", explică şeful Biroului Dezvoltare Durabilă din cadrul DMPFI, Ovidiu Guler (foto).
Astfel, un întreg calup de licitaţii organizate atunci nu a fost publicat automat şi în JOUE, provocând efecte în lanţ. Cu toate acestea, nimeni din Primărie nu a fost sancţionat pentru neglijenţă! "Vom vedea ce vom face", spune primarul Birta.
Returnaţi tot!
Cea mai dură corecţie, de 100% din valoarea lucrărilor, riscă să fie aplicată pe proiectul construirii noii linii de tramvai din Calea Aradului. Finanţatorul a transmis municipalităţii la începutul anului trecut o corecţie tranzitorie în valoare de 58,7 milioane lei. Suma depăşeşte de 6 ori cea mai mare corecţie, tot de 100%, în valoare de 10 milioane lei, aplicată municipalităţii în precedentul ciclu bugetar, pentru proiectul centrului de chirurgie cardiovasculară Viva Anima de la Spitalul Judeţean. Atunci, Primăriei i s-a reproşat că a calificat contractul ca fiind de achiziţie de lucrări, pentru care se organizează o procedură de cerere de oferte, deşi acesta era unul de furnizare de bunuri, pentru care e obligatorie organizarea unei proceduri mai complicate, de licitaţie...
Acum, Ministerul Dezvoltării reclamă un posibil conflict de interese. "Finanţatorul ne reproşează că firma care a făcut studiul de fezabilitate (n.r. analiza primară a rentabilităţii unei investiţii) a câştigat ulterior licitaţia în cadrul unei asocieri de firme", spune Birta.
Concret, firma Aquacons, care a făcut SF-ul, a participat la licitaţie în cadrul unei asocieri conduse de constructorul Abed Nego, care a şi câştigat şi lucrează în prezent la construirea liniei de tramvai. "În general, un proiectant care face SF-ul unei lucrări participă apoi şi la licitaţia pentru execuţie în cadrul unei asocieri. Nu este nimic ilegal în asta", susţine primarul.
"Sunt neîntemeiate"
Primarul este hotărât să conteste toate corecţiile financiare în instanţă. "Poziţia noastră este că sunt neîntemeiate", spune el. De altfel, pe corecţiile deja aplicate, juriştii Primăriei au deschis procese la Tribunalul Bucureşti împotriva Ministerului Dezvoltării, în vederea anulării lor.
Funcţionarii municipalităţii vor invoca, printre altele, că toate achiziţiile au fost monitorizate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. "Agenţia a validat toate procedurile, iar pentru colegii noştri asta a însemnat că au fost corecte", spune un jurist al municipalităţii.
Primăria a cerut anularea tuturor corecţiilor, inclusiv a celor cauzate de faptul că funcţionarii săi au uitat să pună o bifă. "Ne vom judeca şi vom vedea", spune primarul Birta. Cu preţul de a vedea cum oraşul ar putea să piardă 16,7 milioane euro...
MUNCĂ MULTĂ, OAMENI PUŢINI
"Probabil vom pierde banii"
Reprezentanţii opoziţiei PSD din Consiliul Local Oradea sunt de părere că, în ciuda optimismului reprezentanţilor municipalităţii, corecţiile financiare se vor aplica. "În 2015, când eram la Bruxelles, Austria primise o corecţie de 100%, care s-a şi aplicat. Sancţiunile pentru eludarea procedurilor de transparenţă au fost întotdeauna mari", spune liderul grupului PSD, Emilian Pavel (foto), fost europarlamentar. "Probabil vom pierde banii", crede acesta.
În ciuda acestui fapt, social-democratul nu loveşte în angajaţii Primăriei. "Direcţia de proiecte europene se confruntă cu un volum mare de muncă raportat la numărul mic de angajaţi. Inerent apar greşeli, din neatenţie şi grabă. E cea mai bună dovadă că, dacă în unele structuri ale Primăriei se pot face restructurări, altele au nevoie acută de specialişti", spune Pavel.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.