URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 17 IUNIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Dacă nu avem aeroport, de ce nu avem? Dacă am făcut aeroport, de ce nu avem avioane? Dacă avem avioane, de ce sunt așa de scumpe biletele? Dacă subvenționăm biletele, sigur în altă parte e mai ieftin. Dacă ar veni Birta și Bolojan să dea 10 euro fiecărui călător, precis vom afla că în alte locuri companiile lasă pasagerii să joace cruce cu pilotul automat, bașca asigură întâlniri romantice cu însoțitoarele de zbor...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Plicticoasa campanie electorală s-a animat abia pe final, când am avut parte și de o adevărată „lovitură de imagine”, amintind de marile dezvăluiri ce făceau „deliciul” confruntărilor politice din anii 90. Prefectului liberal Dumitru Țiplea i-a fost „extras”, din debaraua în care-l credea bine ascuns, un schelet încă urât mirositor, datând din perioada studenției...
Zic şi eu
Adrian Cris
La ora acestor comentarii, urnele au vorbit, după o campanie pe care unii candidați au dus-o intens, în ciuda redusei probabilități ca challengerii să-i detroneze pe deținătorii celor două funcții cheie ale administrației din Bihor, de președinte al Consiliului Județean și de primar al Oradiei. Pentru că războiul electoral a fost decis într-o singură bătălie, dar și pentru că tandemul Ilie Bolojan - Florin Birta a avut ce etala alegătorilor, perdanții au avut din start șanse modeste, ceea ce, în parte, le și scuză rezultatele.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ați votat la alegerile locale și europarlamentare?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La momentul apariției acestui material, campania electorală pentru alegerile locale se va fi încheiat deja, iar localitățile României vor avea noi conduceri alese în urma alegerilor din 9 iunie 2023. Modul în care guvernanții noștri au procedat în ultimele luni în mimata „luptă” contra jocurilor de noroc la sate va produce, însă, consecințe pe termen lung și va putea afecta serios bugetul statului...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Prevenirea sindromului de burnout se poate face de către fiecare dintre noi dacă în cadrul muncii considerăm că există condiții care ne pot predispune la stres. Dacă vă simțiți suprasolicitați și aveți impresia că nu mai puteți face față condițiilor de muncă, este bine să faceți o listă cu responsabilitățile și sarcinile de serviciu în ordinea priorităților, stabilind astfel ceea ce efectiv puteți realiza...
16 Noiembrie 2018, 10:59

"Explozia" Instagram: Iată cum progresul tehnologic influenţează depresia

'Explozia' Instagram: Iată cum progresul tehnologic influenţează depresia foto generic, rebloggy.com
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Un studiu psihologic din 2017 a căutat să vadă care este rata depresiei şi a sinuciderilor derivate din depresie din rândul adolescenţilor americani începând cu 2010 şi până în 2017. În acest sens au fost analizaţi 506.820 de elevi din clasele 8-12, dar şi o serie de statistici naţionale cu privire la sinuciderile din rândurile adolescenţilor cu vârste între 13 şi 18 ani.

Adolescenţii tind să petreacă mai mult timp în faţa canalelor social media sau în faţa telefonului mobil, cel puţin în zilele noastre. Iar rata sinuciderilor, mai ales în rândul fetelor, a crescut considerabil din 2010 încoace. Să vedem, deci, dacă există o corelaţie între canalele social media şi rata depresiei, respectiv a sinuciderilor derivate din depresie.

Studiul începe cu diverse analize asupra genului subiecţilor şi concluzionează că situaţia e drastică în rândul fetelor adolescente. Începând cu 1991, rata depresiei în rândul fetelor a înregistrat două boom-uri importante: unul în 1995 şi un altul în 2004.

Cu adevărat cutremurător este că în 2012 s-a întâmplat ceva care a făcut rata depresiei în rândul adolescentelor să atingă proporţii alarmante. Aceasta nu doar că a depăşit-o pe cea a băieţilor, dar mai mult decât atât, s-a dublat, faţă de maximul atins în 2004. Vorbim de o "explozie" a depresiei în rândul fetelor începând cu anul 2012 şi până în prezent şi toate aceste adolescente au un singur lucru în comun: petrec mult timp pe telefoanele mobile ori în faţa canalelor social media.

Dar ce s-a întâmplat în plan tehnologic în 2012 de ar fi putut cauza o avalanşă a depresiei? Coincidenţă sau nu, în aprilie 2012 Facebook a cumpărat renumita companie Instagram cu 1 miliard de dolari. Aproape imediat, cei de la Facebook s-au implicat în îmbunătăţirea platformei. În august 2012 Instagram deja depăşea pentru prima oară Twitter la numărul de utilizatori activi, cu un total aproximativ de 80 de milioane de utilizatori. În noiembrie 2012, Instagram introduce facilitatea "web profiles" pentru utilizatori, menţinând şi mai mult oamenii legaţi de platformă şi atrăgând tot mai numeroşi adolescenţi.

Pentru necunoscători, Instagram oferă posibilitatea postării de imagini asupra cărora se pot aplica diverse filtre de culoare. Printre altele, utilizatorii afişează instantanee din vacanţă, farfurii delicioase din restaurante, poze personale sau poze de cuplu. Acestea reprezintă - datorită respectivelor filtre - o versiune vag denaturată a realităţii cotidiene şi lasă impresia că viaţa utilizatorilor înregistrează o perioadă de prosperitate. Ceilalţi utilizatori - în marea lor parte adolescenţi în căutare de afirmare - vizualizează imaginile şi ajung să creadă că amicii lor sau peroanele faimoase urmărite de ei pe Instagram duc într-adevăr o viaţă flamboiantă, aşa cum o afişează pozele: vacanţe în insule exotice, chipuri perfecte neacoperite de coşuri, make-up impecabil, ţinute de gală, poşete scumpe. Aceste informaţii au un impact serios asupra minţilor încă în formare a adolescentelor în căutare de validare şi de aliniere la ceea ce ele consideră a fi standardul societăţii.

Din poziţia de adolescentă, nu poţi concura nici financiar, nici fizic cu o poză de pe Instagram trecută prin filtre de culoare menite să o facă să strălucească în culori vii ori să-i dea o alură de perfecţiune. Ceea ce scade stima de sine în perioada definitorie a formării personalităţii adolescentului, extrem de influenţabil de altfel la factorii externi precum voinţa grupului din care face parte ori standardele de neatins impuse de vedetele americane.

Nefiind capabile să atingă acel standard multe adolescente ajung depresive din această cauză.

Desigur - Instagram nu este singura şi definitoria cauză a depresiei în rândul adolescentelor din ultimul deceniu, dar corelaţia dintre uzul abundent al tehnologiei şi dezvoltarea rapidă a platformei Instagram - preferată de adolescenţii din întreaga lume - după achiziţia acesteia de către Facebook explică extrem de bine graficul de mai jos:

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6576 RON
  • 1 EUR = 4.9771 RON
  • 1 HUF = 0.0125 RON