URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 26 FEBRUARIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Oamenii nu ar trebui să fie nervoşi neapărat pe scumpire, ci pe faptul că Primăria, tot din banii lor, a plătit în patru ani aproape 6 milioane de euro penalizări pentru că nu colectăm aşa cum ne cere UE. Aici sunt banii noştri! Ne plac fondurile nerambursabile, dar detestăm să respectăm condiţiile de aderare asumate de Statul Român.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Diferenţa dintre Forin Cîţu şi Ludovic Orban e precum aceea dintr-un rocker veritabil şi ceea ce ilustrează porecla de Şică Mandolină ce s-a lipit de şeful liberalilor, de când cu prestaţiile sale artistice îndoielnice de prin emisiunile TV, menite să mai aducă o brumă de popularitate. E diferenţa între sunetul grav al unei chitare electrice şi acordul fals al unei mandoline prost manevrate, de un artist preocupat mai degrabă de reacţiile publicului decât de sonorităţile propriei creaţii...
Zic şi eu
Adrian Cris
E momentul să ne gândim la deschidere, nu la noi închideri. Nu doar pentru că economiile se clatină şi oamenii o iau razna, ci şi pentru că, pur şi simplu, situaţia epidemiologică s-a îmbunătăţit. De la peste 10.000 noi cazuri descoperite zilnic în toamnă, am coborât la 2.000-3.000/zi, cu mai puţin de 1.000 de pacienţi în ATI şi sub 100 de decese. În Oradea, de la 450 de pacienţi, în spitalul Covid sunt mai puţin de 200...
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Înainte de a fi nemulţumiţi de această nouă scumpire, ar trebui să înţelegem că ridicarea, transportarea, depozitarea şi reciclarea deşeurilor pe care le producem sunt operaţiuni din ce în ce mai costisitoare. În plus, cred că sunteţi cu toţii conştienţi că producem tot mai multe deşeuri şi pe undeva era normal să ni se ceară mai mulţi bani pentru a fi scăpaţi de ele. Dacă ar fi să plătim după cât poluăm, ar trebui să plătim facturi de 10 ori mai mari...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre faptul că elevii pot din nou să meargă la școală în format fizic?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 3 februarie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2021 prin care a fost modificat Codul administrativ în sensul în care funcţiile de prefect sunt definite ca funcţii de demnitate publică (politice), prefecţii nemaifiind înalţi funcţionari publici.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Astmul bronşic este o afecţiune a căilor respiratorii caracterizată printr-o reactivitate crescută a acestora la o multitudine de stimuli. Clinic se caracterizează prin paroxisme de dispnee (greutate în respiraţie apărută în crize), tuse şi wheezing (respiraţie ”şuierătoare”). Boala este episodică, manifestările acute alternând cu perioade asimptomatice.
16 Noiembrie 2018, 10:59

"Explozia" Instagram: Iată cum progresul tehnologic influenţează depresia

'Explozia' Instagram: Iată cum progresul tehnologic influenţează depresia foto generic, rebloggy.com
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Un studiu psihologic din 2017 a căutat să vadă care este rata depresiei şi a sinuciderilor derivate din depresie din rândul adolescenţilor americani începând cu 2010 şi până în 2017. În acest sens au fost analizaţi 506.820 de elevi din clasele 8-12, dar şi o serie de statistici naţionale cu privire la sinuciderile din rândurile adolescenţilor cu vârste între 13 şi 18 ani.

Adolescenţii tind să petreacă mai mult timp în faţa canalelor social media sau în faţa telefonului mobil, cel puţin în zilele noastre. Iar rata sinuciderilor, mai ales în rândul fetelor, a crescut considerabil din 2010 încoace. Să vedem, deci, dacă există o corelaţie între canalele social media şi rata depresiei, respectiv a sinuciderilor derivate din depresie.

Studiul începe cu diverse analize asupra genului subiecţilor şi concluzionează că situaţia e drastică în rândul fetelor adolescente. Începând cu 1991, rata depresiei în rândul fetelor a înregistrat două boom-uri importante: unul în 1995 şi un altul în 2004.

Cu adevărat cutremurător este că în 2012 s-a întâmplat ceva care a făcut rata depresiei în rândul adolescentelor să atingă proporţii alarmante. Aceasta nu doar că a depăşit-o pe cea a băieţilor, dar mai mult decât atât, s-a dublat, faţă de maximul atins în 2004. Vorbim de o "explozie" a depresiei în rândul fetelor începând cu anul 2012 şi până în prezent şi toate aceste adolescente au un singur lucru în comun: petrec mult timp pe telefoanele mobile ori în faţa canalelor social media.

Dar ce s-a întâmplat în plan tehnologic în 2012 de ar fi putut cauza o avalanşă a depresiei? Coincidenţă sau nu, în aprilie 2012 Facebook a cumpărat renumita companie Instagram cu 1 miliard de dolari. Aproape imediat, cei de la Facebook s-au implicat în îmbunătăţirea platformei. În august 2012 Instagram deja depăşea pentru prima oară Twitter la numărul de utilizatori activi, cu un total aproximativ de 80 de milioane de utilizatori. În noiembrie 2012, Instagram introduce facilitatea "web profiles" pentru utilizatori, menţinând şi mai mult oamenii legaţi de platformă şi atrăgând tot mai numeroşi adolescenţi.

Pentru necunoscători, Instagram oferă posibilitatea postării de imagini asupra cărora se pot aplica diverse filtre de culoare. Printre altele, utilizatorii afişează instantanee din vacanţă, farfurii delicioase din restaurante, poze personale sau poze de cuplu. Acestea reprezintă - datorită respectivelor filtre - o versiune vag denaturată a realităţii cotidiene şi lasă impresia că viaţa utilizatorilor înregistrează o perioadă de prosperitate. Ceilalţi utilizatori - în marea lor parte adolescenţi în căutare de afirmare - vizualizează imaginile şi ajung să creadă că amicii lor sau peroanele faimoase urmărite de ei pe Instagram duc într-adevăr o viaţă flamboiantă, aşa cum o afişează pozele: vacanţe în insule exotice, chipuri perfecte neacoperite de coşuri, make-up impecabil, ţinute de gală, poşete scumpe. Aceste informaţii au un impact serios asupra minţilor încă în formare a adolescentelor în căutare de validare şi de aliniere la ceea ce ele consideră a fi standardul societăţii.

Din poziţia de adolescentă, nu poţi concura nici financiar, nici fizic cu o poză de pe Instagram trecută prin filtre de culoare menite să o facă să strălucească în culori vii ori să-i dea o alură de perfecţiune. Ceea ce scade stima de sine în perioada definitorie a formării personalităţii adolescentului, extrem de influenţabil de altfel la factorii externi precum voinţa grupului din care face parte ori standardele de neatins impuse de vedetele americane.

Nefiind capabile să atingă acel standard multe adolescente ajung depresive din această cauză.

Desigur - Instagram nu este singura şi definitoria cauză a depresiei în rândul adolescentelor din ultimul deceniu, dar corelaţia dintre uzul abundent al tehnologiei şi dezvoltarea rapidă a platformei Instagram - preferată de adolescenţii din întreaga lume - după achiziţia acesteia de către Facebook explică extrem de bine graficul de mai jos:

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 3.9845 RON
  • 1 EUR = 4.8725 RON
  • 1 HUF = 0.0135 RON