URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 25 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum vom avea ocazia să vedem cum se relaxează unii cetățeni ai județului, sub ochii neputincioși ai polițiștilor. Vor apărea din nou plimbările pe la ghene, ședințele de cumpărături prin buzunarele călătorilor din tramvaie și sesiunile de donații la cap de pod. Și asta pentru că politicienii au dat liber la Covid, numai pentru a se răfui între ei.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Pentru o perioadă, cel puțin, vom avea câte două fețe - una originală, unică, prin care ne-am construit identitatea vizuală de până acum, și una neutră, fadă, impersonală, care ne va transforma pe toți în clone. Dar, printre atâtea neajunsuri, masca de protecție ne-a lăsat totuși ochii liberi...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
În data de 13 mai a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 152/2020 a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că textul legal în baza căruia s-au aplicat toate amenzile pe perioada stării de urgenţă este neconstituţional. Textul declarat neconstituţional prevedea că nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă [...], iar potrivit art.9 alin.(1) "conducătorii autorităţilor publice, ai celorlalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să respecte şi să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanţă de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite".
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
16 Noiembrie 2018, 10:59

"Explozia" Instagram: Iată cum progresul tehnologic influenţează depresia

'Explozia' Instagram: Iată cum progresul tehnologic influenţează depresia foto generic, rebloggy.com
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Un studiu psihologic din 2017 a căutat să vadă care este rata depresiei şi a sinuciderilor derivate din depresie din rândul adolescenţilor americani începând cu 2010 şi până în 2017. În acest sens au fost analizaţi 506.820 de elevi din clasele 8-12, dar şi o serie de statistici naţionale cu privire la sinuciderile din rândurile adolescenţilor cu vârste între 13 şi 18 ani.

Adolescenţii tind să petreacă mai mult timp în faţa canalelor social media sau în faţa telefonului mobil, cel puţin în zilele noastre. Iar rata sinuciderilor, mai ales în rândul fetelor, a crescut considerabil din 2010 încoace. Să vedem, deci, dacă există o corelaţie între canalele social media şi rata depresiei, respectiv a sinuciderilor derivate din depresie.

Studiul începe cu diverse analize asupra genului subiecţilor şi concluzionează că situaţia e drastică în rândul fetelor adolescente. Începând cu 1991, rata depresiei în rândul fetelor a înregistrat două boom-uri importante: unul în 1995 şi un altul în 2004.

Cu adevărat cutremurător este că în 2012 s-a întâmplat ceva care a făcut rata depresiei în rândul adolescentelor să atingă proporţii alarmante. Aceasta nu doar că a depăşit-o pe cea a băieţilor, dar mai mult decât atât, s-a dublat, faţă de maximul atins în 2004. Vorbim de o "explozie" a depresiei în rândul fetelor începând cu anul 2012 şi până în prezent şi toate aceste adolescente au un singur lucru în comun: petrec mult timp pe telefoanele mobile ori în faţa canalelor social media.

Dar ce s-a întâmplat în plan tehnologic în 2012 de ar fi putut cauza o avalanşă a depresiei? Coincidenţă sau nu, în aprilie 2012 Facebook a cumpărat renumita companie Instagram cu 1 miliard de dolari. Aproape imediat, cei de la Facebook s-au implicat în îmbunătăţirea platformei. În august 2012 Instagram deja depăşea pentru prima oară Twitter la numărul de utilizatori activi, cu un total aproximativ de 80 de milioane de utilizatori. În noiembrie 2012, Instagram introduce facilitatea "web profiles" pentru utilizatori, menţinând şi mai mult oamenii legaţi de platformă şi atrăgând tot mai numeroşi adolescenţi.

Pentru necunoscători, Instagram oferă posibilitatea postării de imagini asupra cărora se pot aplica diverse filtre de culoare. Printre altele, utilizatorii afişează instantanee din vacanţă, farfurii delicioase din restaurante, poze personale sau poze de cuplu. Acestea reprezintă - datorită respectivelor filtre - o versiune vag denaturată a realităţii cotidiene şi lasă impresia că viaţa utilizatorilor înregistrează o perioadă de prosperitate. Ceilalţi utilizatori - în marea lor parte adolescenţi în căutare de afirmare - vizualizează imaginile şi ajung să creadă că amicii lor sau peroanele faimoase urmărite de ei pe Instagram duc într-adevăr o viaţă flamboiantă, aşa cum o afişează pozele: vacanţe în insule exotice, chipuri perfecte neacoperite de coşuri, make-up impecabil, ţinute de gală, poşete scumpe. Aceste informaţii au un impact serios asupra minţilor încă în formare a adolescentelor în căutare de validare şi de aliniere la ceea ce ele consideră a fi standardul societăţii.

Din poziţia de adolescentă, nu poţi concura nici financiar, nici fizic cu o poză de pe Instagram trecută prin filtre de culoare menite să o facă să strălucească în culori vii ori să-i dea o alură de perfecţiune. Ceea ce scade stima de sine în perioada definitorie a formării personalităţii adolescentului, extrem de influenţabil de altfel la factorii externi precum voinţa grupului din care face parte ori standardele de neatins impuse de vedetele americane.

Nefiind capabile să atingă acel standard multe adolescente ajung depresive din această cauză.

Desigur - Instagram nu este singura şi definitoria cauză a depresiei în rândul adolescentelor din ultimul deceniu, dar corelaţia dintre uzul abundent al tehnologiei şi dezvoltarea rapidă a platformei Instagram - preferată de adolescenţii din întreaga lume - după achiziţia acesteia de către Facebook explică extrem de bine graficul de mai jos:

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.4424 RON
  • 1 EUR = 4.8422 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON