Evadare din Cartierul Roșu: Cum au fost ajutate de un ONG mai multe bihorence „exportate” pentru prostituție în Occident

Şi-au vândut trupurile nu pentru că ar fi fost obsedate de sex, ci pentru că de cele mai multe ori au fost seduse ori păcălite de proxeneţi sau matroane care le-au promis o viaţă bună. Au ajuns, însă, ca împotriva voinţei lor să satisfacă bărbaţi care le foloseau ca pe nişte bucăţi de carne. 

O asociaţie din Olanda poate ajuta astfel de victime să-şi schimbe vieţile, având inclusiv un centru unde ele se pot adăposti şi chiar urma cursuri de formare în croitorie, frizerie ori manichiură. BIHOREANUL vă arată cum reprezentanţii acestuia au ajutat fetele să scape din ghearele traficanţilor de persoane tinere exploatate sexual în Cartierul Roşu din Amsterdam. 

Cartierul desfrâului

Femeile provenite din medii defavorizate, din familii sărace ori crescute în centre de plasament devin prăzi uşoare pentru proxeneţi, iar România este, de ani mulţi, o sursă importantă de carne vie exportată în vestul Europei. 

Multe fete sunt obligate de proxeneţi să presteze în cunoscutul Cartier Roşu, format din mai multe alei pline cu ferestre luminate în roşu, unde se găsesc şi magazine cu jucării sexuale, sau femei care dansează în vitrine pentru a atrage turiştii. Cum în Olanda prostituţia e legală, femeile pot practica acest job din propria voinţă, dar majoritatea au de fapt "un manager", adică proxenetul.  

"Cel puţin 65% dintre fetele care practică prostituţia legal în Amsterdam sunt de fapt exploatate, dar cifrele reale nu le ştie nimeni. Victimele au fost duse întâi în alte ţări, unde prostituţia este ilegală (n.r. - precum Italia sau Spania), iar apoi au ajuns în Olanda. Din păcate, în ultimii ani sunt fete tot mai tinere, inclusiv minore", spune Frits Rouvoet (foto),preşedintele organizaţiei Bright Fame (Faimă Strălucitoare). Olandezul are o experienţă consistentă în domeniu, contribuind la ajutorarea victimelor traficului de persoane încă din 2005. 

Româncele din vitrină 

Rouvoet şi-a dorit să schimbe destinele femeilor din vitrine ştiind că ele nu şi-au ales soarta de bunăvoie. "Oamenii le blamează şi spun că sunt obsedate de sex, că pentru ele e un job normal, că le place. De fapt nu este aşa. În loc să le ajute, societatea le stigmatizează. Nicio femeie cu care am interacţionat nu o face din plăcere. Unele şi-au pierdut speranţa că pot avea o altă viaţă, au fost îndoctrinate că doar asta ştiu să facă, iar altele vor să câştige ceva bani pentru copilul ori familia de acasă. Din păcate, de când ajut aceste victime, majoritatea au fost românce", spune olandezul.

Tarifele fetelor care lucrează în Amsterdam sunt cam aceleaşi. O partidă de sex de câteva zeci de minute costă 50 euro, preţul crescând în funcţie de durată sau de "bonusurile" dorite.

În primii ani, Rouvoet nici nu le întreba de unde vin, ci doar le îndemna să-şi găsească un alt loc de muncă. "Acum mulţi ani una dintre fete mi-a spus: «Frits, e ultima zi în care mă mai vezi aici. Voi fugi acasă mâine, pe ascuns, la Oradea». De atunci am ajutat vreo 20 de fete din oraşul vostru", îşi aminteşte olandezul. Ulterior, după ce şi-a extins organizaţia şi a încheiat parteneriate cu ONG-uri din Estul Europei, inclusiv în Oradea, le-a pus mai multe întrebări fetelor. 

Alexandra, ce destin!

Între fetele ajutate de el se numără Alexandra, în vârstă de 26 ani, care a şi acceptat ca detalii din experienţa ei să fie făcute publice. Originară dintr-un sat, a plecat în urmă cu 8 ani în Amsterdam, la invitaţia unei prietene mai în vârstă care-i spunea că face o grămadă de bani acolo. A fost racolată prin metoda matroana. A ştiut de la început ce o aştepta, însă a acceptat ştiind că are nevoie de bani pentru a-şi ajuta familia săracă. 

"La început nu m-am gândit deloc la ce este bine şi ce este rău. Dar am rămas cu un gust amar nu doar din cauza muncii, ci şi a comportamentului oamenilor care ne priveau. Vorbeau urât, ne batjocoreau, pentru ei suntem nişte obiecte, la fel ca pentru traficanţi", a povestit tânăra. 

Când Frits a întâlnit-o, Alexandra credea că va face asta toată viaţa. "Într-o noapte mi-a zis că se va ruga pentru mine. Niciodată nu mi-a mai spus cineva asta. După mai multe discuţii l-am simţit ca pe un tată, ca pe cineva care îmi vrea binele". 

În 2020, în primele luni de pandemie, a decis să renunţe şi să-şi caute, cu ajutorul ONG-istului, un alt loc de muncă. Iniţial a fost sprijinită de asociaţia Bright Fame pentru a-şi plăti chiria şi cheltuielile, iar apoi s-a angajat. 

O nouă viaţă 

Fetele ca Alexandra se pot întoarce, dacă îşi doresc, acasă. Aici, specialiştii din echipa Cristinei le pot ajuta să depăşească traumele suferite şi să-şi găsească adevăratele pasiuni. "Fiecare persoană e diferită, unele îşi pot reveni prin consiliere psihologică în câteva luni, altele în ani... Au nevoie de un loc cald, primitor, liniştit, unde se pot reculege", explică psihologa. 

Cum sediul centrului din Oradea trebuie păstrat secret, pentru a proteja atât victimele cât şi pe coordonatori de probleme, cei care doresc să ceară ajutorul o pot face doar telefonic, la numărul 0757-771.066, pentru a lua legătura cu specialiştii implicați în proiect. Chiar dacă de multe ori victimele nu văd o cale de ieşire, este important măcar să discute cu un specialist, pentru a nu rămâne închise în propria suferinţă şi a uita, astfel, că există speranţă dincolo de iadul în care trăiesc...