La finele unei zile începute printr-un moment de reculegere în Senatul României, la iniţiativa senatorului bihorean Ioan Mang, în sala mare a Primăriei Oradea s-au adunat circa 300 de persoane care au dorit să participe la comemorarea a 90 de ani de la moartea episcopului orădean Demetriu Radu, ucis în primul atentat terorist din România, săvârşit la 8 decembrie 1920 de un evreu cu vederi radicale de stânga.
Micimea zilelor noastre
La eveniment au luat parte episcopul greco-catolic Virgil Bercea, primarul Ilie Bolojan, deputaţii Ioan Roman şi Sonia Drăghici (PSD) şi Ştefan Seremi (PDL), precum şi istoricii Blaga Mihoc şi Viorel Faur, în prezenţa a numeroşi credincioşi şi studenţi în teologie greco-catolici, dar nu numai.
Comemorarea a început emoţionant, prin intonarea Imnului de Stat al României de către Corul Facultăţii de Teologie Greco-Catolică din Oradea, urmată de un moment de reculegere în memoria lui Demetriu Radu şi de o rugăciune pentru odihna sufletului acestuia, rostită de Prea Sfinţitul Virgil Bercea.
După aceasta, deputatul Ioan Roman a citit mesajul special trimis de preşedintele Senatului României, Mircea Geoană.
În scurta sa cuvântare, primarul Ilie Bolojan s-a declarat onorat să participe la eveniment şi a subliniat marea deosebire dintre înaintaşi şi personalităţile de acum. "Sunt emoţionat să văd această sală plină de oameni, de români, care au venit în semn de respect pentru o personalitate care a făcut mult pentru acest oraş şi pentru ţară. Dacă facem o comparaţie, nu pot să nu mă gândesc ce mici suntem noi, cei de astăzi, faţă de aceşti oameni. Cât voi fi în această funcţie, voi avea grijă ca memoria lor să fie mereu respectată", a spus primarul, adăugând că în primăvara anului viitor, când se va aniversa intrarea trupelor române în Oradea pentru a o elibera de bolşevicii maghiari conduşi de Bela Kun, precum şi vizita în oraşul nostru a Regelui Ferdinand, pe zidul Palatului episcopal greco-catolic va fi amplasată o placă în amintirea acelor evenimente.
Un mare român
Dintre istorici, primul care a vorbit despre activitatea şi personalitatea episcopului Demetriu Radu a fost Blaga Mihoc, care l-a descris ca fiind nu doar un erudit cărturar şi un bun organizator al Episcopiei Greco-Catolice, ci şi ca pe un mare patriot, mereu preocupat să stimuleze valorile naţionale, prin dezvoltarea şcolilor cu predare în limba română în timpul stăpânirii maghiare.
"Peste mormântul episcopului Demetriu Radu s-a aşternut praful celor 90 de ani trecuţi de la cumplitul său sfârşit, dar peste faptele sale nu", a spus istoricul Blaga Mihoc.
La rându-i, profesorul Viorel Faur a arătat cu elocinţă strădania episcopului Demetriu Radu de a se folosi limba română în biserici şi şcoli. "Bisericile, păstrând credincioşii, au păstrat naţiune", a spus istoricul, încheind: "Tragedia căruia i-a căzut victimă a pus capăt vieţii unui învingător".
În încheierea manifestării, pe fundalul unor colinde interpretate de acelaşi Cor al Facultăţii de Teologie Greco-Catolică, participanţii la comemorare au putut vedea şi expoziţia foto-documentară despre activitatea episcopului, organizată pe holul Primăriei de Muzeul Ţării Crişurilor în colaborare cu Arhivele Naţionale, Episcopia Greco-Catolică şi Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai.
Biografie de ctitor
Născut în 1886 în judeţul Alba, Demetriu Radu a studiat la Aiud, Blaj şi Roma, slujind ca preot şi profesor la Bucureşti, iar apoi ca episcop la Lugoj şi la Oradea, din 1903 şi până la moarte.
La Oradea, Demetriu Radu a iniţiat şi reuşit să ridice Palatul episcopal, proiectat de arhitectul Rimanoczy Kalman jr. şi dat în folosinţă în 1905. Având un adevărat cult al zidirii, a construit la Beiuş o reşedinţă episcopală, a reconstruit turnul catedralei episcopale din Oradea, iar la Stâna de Vale a ridicat mai multe vile, punând - practic - bazele staţiunii de mai târziu. Tot lui i se datorează şi construirea noului edificiu al Academiei Teologice Greco-Catolice din Oradea.
Episcopul Demetriu Radu a participat la redactarea Declaraţiei de la Oradea, prin care în octombrie 1918 s-a afirmat dreptul la autodeterminare al românilor din Transilvania, Banat şi Maramureş, iar la 1 Decembrie, la Alba Iulia, a fost unul din preşedinţii Marii Adunări Naţionale, alături de episcopul Aradului, Ioan Papp, şi de Gheorghe Pop de Băseşti.
Pentru meritele sale în slujirea Bisericii, a primit titlul de "conte român" şi "asistent" al Scaunului Pontifical.
Episcopul Demetriu Radu a făcut parte din primul Parlament al României Mari, unde s-a remarcat prin cuvântări pline de patos. La 10 decembrie 1920, urma să plece la Roma împreună cu episcopul de Gherla, Iuliu Hossu, dar înainte a dorit să ţină un discurs în şedinţa Senatului din 8 decembrie. Înainte să ajungă la tribună, a explodat o bombă plasată de un comunist evreu, care i-a curmat viaţa pe loc. După atentat au mai murit senatorul Spiridon Gheorghiu şi ministrul de Justiţie Dimitrie Greceanu, fiind totodată grav răniţi episcopul ortodox al Oradiei, Roman Ciorogariu, cel al Dunării de Jos, Nifon, preşedintele Senatului, generalul Constantin Coandă şi alţi senatori prezenţi la lucrări.
Funeraliile naţionale organizate episcopului orădean, doliul profund manifestat de Rege şi de populaţie, au arătat că ţara îl pierduse pe unul din cei mai mari bărbaţi ai ei.
Episcopul Demetriu Radu a fost înhumat alături de părinţii săi, în localitatea Rădeşti din judeţul Alba.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.