URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 23 OCTOMBRIE 2021
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Acum un deceniu, proaspătul primar Ilie Bolojan, care încă nu renunţase la pantalonii traşi până la subsuoară, stabilea un program drastic localurilor din oraş. Cu toate că îşi propunea de pe atunci să dezvolte latura turistică a municipiului, voia să închidă cârciumile la ora 22, de trebuia, ca să poţi bea alcool noaptea, să mergi la farmacii pentru o frecţie galenică. Nu-i mai puţin adevărat că era o nebunie totală atunci: reguli nu, zgomot cât cuprinde şi, mai ales, mizerie la greu! Florin Birta a scos, acum, în dezbatere noul regulament privind organizarea activităţilor în zonele publice...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...
Zic şi eu
Adrian Cris
Din 2018 încoace, BIHOREANUL a tot scris despre faptele de arme ale prim-gospodinei din Brusturi, Livia Bârlău, o fostă PD-istă trecută la PSD şi făcută întâi directoare a şcolii comunale, iar apoi primăriţă. Cum de îşi permite? Simplu! "Oamenii legii" n-au deranjat-o niciodată, până săptămâna trecută, când anchetatori trimişi din Oradea au ridicat acte privind lucrări de zeci de milioane de lei cu puternic damf de fraudă. În rest, însă, nici poliţiştii, nici procurorii din zonă...
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre felul în care funcționează școlile în contextul pandemiei de Covid-19?




De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
De o bună bucată de vreme, spaţiul public este invadat de ştirile referitoare la falimentul companiei de asigurări City Insurance, cel mai mare asigurător RCA local, care, conform informaţiilor din presă, ar deţine aproximativ 45% din piaţa poliţelor de răspundere civilă auto comercializate în România.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
O altă formă de tulburare anxioasă este tulburarea anxioasă generalizată, care se deosebeşte de panică (unde simptomele apar brusc) prin faptul că bolnavii prezintă o anxietate difuză şi persistentă, fără fobii, atacuri de panică sau tulburare obsesiv-compulsivă.
08 Februarie 2017, 07:34

Duşmanul din pământ: Poluare masivă cu radon în zona Ştei-Băiţa şi în sud-vestul Bihorului

Duşmanul din pământ: Poluare masivă cu radon în zona Ştei-Băiţa şi în sud-vestul Bihorului ZONE CU PROBLEME. Prima hartă a poluării cu radon din România, realizată de cercetătorii Universităţii Babeş-Bolyai şi finalizată deocamdată pentru 18 judeţe, arată că cele mai contaminate localităţi din Bihor sunt în zona Ştei-Băiţa şi în sud-vestul judeţului. Autorii preferă să nu le nominalizeze, pentru că n-au făcut măsurători decât în câteva case. "Soluţia cea mai bună pentru a afla riscul expunerii la radon este să măsurăm fiecare radonul în casa în care locuim", spune coordonatoarea studiului
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Cei mai mulţi dintre noi credem că, odată ajunşi acasă, după ce am scăpat de noxele din trafic, de felurite duhori emanate de cine ştie cine şi de alte surse de poluare a atmosferei, suntem în sfârşit feriţi de pericolul unei intoxicări. Greşit, afirmă un grup de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai care a măsurat pentru întâia oară nivelul de radon din sute de locuinţe din Bihor, alături de alte mii din ţară.

Concluziile sunt îngrijorătoare: un sfert dintre bihorenii incluşi în studiu locuiesc în case în care concentraţia de radon, un gaz radioactiv, depăşeşte mult limitele considerate inofensive. Riscurile sunt uriaşe.

Pericol... nesimţit

Gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului, acesta la rândul lui rezultat din dezintegrarea uraniului, radonul este un inamic nevăzut. Inodor şi incolor, se găseşte în sol, roci şi apă, dar şi în materialele de construcţii precum cărămida, betonul ori materialele de izolaţie. Aşadar, "urcând" din sol ori emanând din pereţi, este lesne de înţeles de ce radonul e unul dintre principalii poluatori din interiorul caselor.

Cât de periculos? O spun medicii: Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului a clasificat acest gaz ca fiind principalul agent de mediu cancerigen, al doilea vinovat, după fumat, pentru apariţia cancerului pulmonar. Organizaţia Mondială a Sănătăţii, între cele 12 recomandări universale pentru o viaţă sănătoasă, a inclus evitarea expunerii la iradierea cu radon alături de consumul de legume şi fructe ori de sport.

Totuşi, în România se vorbeşte prea puţin despre poluarea cu radon. Tocmai pentru că gazul este insesizabil, oamenii nu ştiu dacă sunt sau nu în pericol decât dacă fac măsurători în locuinţe, pe care însă nicio instituţie publică nu le realizează din oficiu. În ciuda carenţei de informaţii, conform directivelor europene, România va trebui, până în 2018, să legifereze metode de prevenţie a iradierii cu radon.

Harta poluării

Primele măsurători de acest gen din România s-au făcut la începutul anilor ’90, la iniţiativa profesorului clujean Constantin Cosma. Ulterior, ucenicii acestuia au preluat misiunea, aşa că acum un grup de cercetători ai Facultăţii de Ştiinţa şi Instituţia Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai este singurul care deţine date concrete şi avizate despre această formă de iradiere.

Tocmai din acest motiv, cercetătorii şi-au propus să întocmească prima hartă a poluării cu radon din România. Pentru realizarea măsurătorilor necesare, au demarat anul trecut un studiu amplu, finanţat cu fonduri nerambursabile europene, ale cărui prime rezultate le-au făcut publice zilele trecute, într-un seminar internaţional găzduit la UBB. Tot atunci au prezentat şi prima formă a hărţii, finalizată pentru 42% din ţară. Pe această hartă, transmisă şi BIHOREANULUI, se regăseşte şi Bihorul, judeţ în care universitarii clujeni au adunat rezultatele a 700 de măsurători.

Casele radonului

Alexandra Cucoș, cercetător UBBDin totalul acestor măsurători, 300 au fost făcute între anii 2010 şi 2013, tot printr-un proiect european. Atunci, cercetătorii au măsurat nivelurile de radon în casele din zona Ştei-Băiţa, unde zeci de ani s-a exploatat uraniu. Rezultatele au fost şocante: în timp ce Comisia Europeană recomandă o valoare limită de radon de 300 Bq (Becquerel) / metru cub, în cele mai multe case din Băiţa acest nivel trecea de 1.000 Bq/mc. "Măsurătorile au confirmat, din păcate, predicţiile noastre, şi anume că avem de-a face cu o zonă cu risc crescut privind expunerea la radon", explică Alexandra Cucoş (foto), cercetător la UBB şi coordonatoarea atât a acelui proiect, cât şi a celui demarat anul trecut.

Prin noul proiect, cercetătorii au făcut măsurători şi în restul Bihorului, folosind aşa-numita metodă pasivă a detectorilor de urme. "Detectorii au fost amplasaţi în dormitor sau living pentru o perioadă de aproximativ 3 luni. Un detector de acest tip este realizat dintr-un plastic special, alildiglicol, şi este sensibil la particulele alfa rezultate din dezintegrarea radonului la fel cum pelicula fotografică este sensibilă la lumină", explică cercetătoarea.

Bihorul, peste medie

Concluziile trase de clujeni după ce au coroborat toate datele sunt că într-un sfert din casele monitorizate în Bihor valorile de radon trec de pragul recomandat de Comisia Europeană, iar în multe altele această valoare depăşeşte 200 Bq/mc, apropiindu-se, deci, de limita considerată periculoasă. Din numărul total de măsurători din Bihor, doar 10 au fost făcute în case din Oradea, un număr prea mic pentru a fi considerat relevant. "Însă, pentru cei interesaţi, media acestor valori este apropiată celei raportate pentru România, 176 Bq/m3", spune cercetătoarea.

Datele culese arată şi că, în medie, Bihorul este mai iradiat decât toate celelalte judeţe cercetate. "Media concentraţiei de radon pentru judeţul Bihor este de 246 Bq/m3, mult mai ridicată decât media înregistrată pentru restul judeţelor monitorizate", spune Cucoş.

Peşteră radiată!

Cercetătorii clujeni au mai cuprins în studiul lor şi rezultatele unei monitorizări realizate împreună cu colegii de la Institutul de Speologie Emil Racoviţă, cu care au măsurat, printre altele, radonul din cinci peşteri turistice, printre care şi celebra Peşteră a Urşilor. Chiar dacă încă prelucrează datele, concluziile preliminare prezentate sunt alarmante: în fiecare peşteră, valorile de radon sunt între 1.000 şi 2.000 de Bq/mc.

Turiştii nu ar trebui să se sperie, însă, deoarece ei petrec puţin timp în peşteră. "Doar expunerea sistematică la concentraţii ridicate de radon reprezintă un pericol pentru sănătate", explică Alexandra Cucoş. Totuşi, nivelul mare de radon îi poate îmbolnăvi pe ghizi sau cercetători. 

Pe cont propriu

Oamenii de ştiinţă mai spun că, deşi cercetările lor sunt utile, cea mai sigură soluţie pentru cei care vor să prevină îmbolnăvirile sunt măsurătorile făcute, pe cont propriu, în fiecare casă. "Rezultatele obţinute ne-au indicat cât de complexă este problema expunerii la radon şi cât de important este să efectuăm măsurători la noi în casă, şi să nu ne bazăm prea mult pe ce a măsurat vecinul. Ca exemplu, la o anumită casă am găsit concentraţii de 150 Bq/m3, iar la casa vecină de peste 1.000 Bq/m3", mai spune Cucoş. În plus, valorile pot fi complet diferite în încăperi diferite ale aceleiaşi case, explicaţia fiind că iradierea cu radon este oprită, de pildă, de o podea acoperită cu gresie.

Firme specializate fac astfel de măsurători, iar cei care află că au casa iradiată trebuie, în primul rând, să asigure o ventilaţie cât mai bună. Altfel spus, să aerisească des încăperile, îndeosebi pe cele în care petrec cel mai mult timp. O altă soluţie este montarea în izolaţia casei a unei membrane antiradon.

"Ce trebuie să facem e să recunoaştem faptul că mai există un factor de risc pentru sănătatea noastră şi să întreprindem paşi în vederea limitării impactului asupra noastră", spune Cucoş. Aşadar, nimeni n-ar trebui să ignore acest inamic care atacă pe nesimţite. Până la urmă, prevenţia e cel mai bun medicament.


PERICOL!
România, peste media europeană

Până acum, cercetătorii clujeni au făcut aproximativ 5.000 de măsurători în 18 judeţe din ţară, iar datele culese le-au arătat că media expunerii în România este de 176 Bq/mc. "Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat, media europeană fiind de 98 Bq/mc", explică Alexandra Cucoş.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au constatat că 11% din totalul clădirilor monitorizate au avut concentraţii peste limita admisă de 300 Bq/mc. În judeţele Alba, Timiş şi Suceava s-au făcut măsurători şi în 180 de şcoli, grădiniţe şi primării, constatându-se, cu stupoare, că în aproape toate erau niveluri ridicate de iradiere. 

Cercetătorii şi-au propus ca în acest an să finalizeze harta poluării cu radon şi să identifice toate zonele de risc din ţară. Astfel, vor putea, de pildă, să indice unde nu este recomandată construirea de locuinţe ori unde trebuie protejate de acest gaz casele vechi.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
TOATA APA GEOTERMALA E RADONICA!
V-am mai scris asta! oare geotermalistii, specialistii din UNIVERSITATEA DIN ORADEA cunosc sau nu cunosc?!
Postat 08 Februarie 2017, 15:50 de ADINA
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.2484 RON
  • 1 EUR = 4.947 RON
  • 1 HUF = 0.0136 RON