Duşi cu drona! "Drona medicală" testată la Oradea, o chinezărie promovată de o firmă australiană... cu acţionari români (FOTO)

"La Oradea a avut loc primul test al unei drone care transportă probe medicale". "Oradea bifează o premieră: A testat prima dronă medicală". Sunt titluri ce anunţau zilele trecute un proiect-pilot "revoluţionar" gândit de municipalitatea orădeană: un serviciu de curierat medical cu drone. În teorie, sună bine. În practică, însă, a fost un semieşec, căci drona "australiană" cu care reprezentanţii Primăriei au făcut experimentul a fost una nepotrivită, stârnind criticile specialiştilor.

Iar ciudăţeniile nu se opresc aici. După cum a constatat BIHOREANUL, oficialii locali au omis să menţioneze un aspect important: în firma care a ratat prezentarea, Skyy Network, sunt asociaţi şi doi cunoscuţi antreprenori români, unul fost europarlamentar, celălalt specialist în marketing politic...

Rapid şi ieftin

Primăria Oradea vrea ca spitalele din Bihor să aibă propriul serviciu de curierat medical cu drone. E mai rapid şi mai ieftin decât transportul cu maşina, căci o dronă nu rămâne blocată în ambuteiaje şi nu depinde de şofer.

Pe scurt, fără vreo analiză comparativă sau o justificare economică, aşa a fost descris proiectul pilot într-o conferinţă de presă susţinută pe 19 ianuarie de administratorul public al Oradiei, Mihai Jurca, cu managerul Spitalului Judeţean, Gheorghe Carp, şi un fost pilot militar australian pe F-18 Hornet şi pe drone de luptă, Rory Houston (foto), prezentat ca reprezentant al firmei Skyy Network.

Compania este cea cu care, zicea Jurca, municipalitatea colaborează pentru etapele preliminare implementării proiectului: operarea în siguranţă a dronelor cu încărcătură medicală, redactarea unui manual de zbor şi a unui manual pentru evitarea riscurilor.

Pentru a promova proiectul, city-managerul a anunţat şi o demonstraţie publică cu un aparat adus special de companie: o dronă de tip X11 sofisticată, ce ar costa 60.000 euro, cu mai multe motoare, care putea atinge 40 km/oră, dotată "cu softuri informatice revoluţionare", ce-i permit şi să aterizeze de urgenţă în punctele prestabilite.

Dronă cu probleme

Programat iniţial pe vineri, 20 ianuarie, zborul a fost amânat pe a doua zi, organizatorii invocând condiţiile meteo nefavorabile. De fapt, după cum a aflat BIHOREANUL, aveau mai multe probleme, căci la testele preliminare aparatul a ratat de mai multe ori destinaţia.

A aterizat pe proprietatea unui cetăţean german, care a şi ameninţat cu procese dacă i se filmează acareturile, iar apoi între dealuri, ultima oară chiar în ziua conferinţei de presă, când a fost găsit după o oră de căutări, lângă releul de televiziune.

Că aparatul era nesigur l-a demonstrat inclusiv testul oficial, unde asistenţa convocată, în frunte cu primarul Florin Birta, a urmărit o prezentare "de grădiniţă": o dronă zburând între două puncte, fără pachetul pe care ar fi trebuit să-l ducă. Motivul? Cutia medicală s-a dovedit nepotrivită, destabilizând aparatul în timpul zborului.

O chinezărie...

"O ruşine de dronă", au reacţionat mai mulţi specialişti în robotică, reproşând calitatea îndoielnică a aparatului de testare, care a compromis demonstraţia pe care reprezentanţii municipalităţii au cheltuit 3.700 euro.

"Acea dronă avea o cameră video fără stabilizare, probleme la calculatorul de bord, responsabil de transmiterea şi procesarea datelor, semn că proprietarii au făcut rabat la calitatea componentelor sau nu s-au descurcat cu configurarea softului", a arătat un orădean, angajat la o firmă specializată în realizarea de prototipuri de roboţi aerieni. "Mă ocup cu drone autonome. Testez, fac modificări software şi hardware unor prototipuri. Drona celor de la Skyy Network valorează aproximativ 8.000 euro şi se importă din China. Dronele care nu-s făcute pe genunchi au software pentru a zbura autonom, baterii inteligente, senzori optici şi infraroşu, ceea ce nu am observat la drona de la Skyy", spune el.

Potrivit unui calcul făcut de specialist, costul estimativ al unei drone inteligente pentru transport medical ajunge la circa 20.000 euro, cu echipamentele conexe cu tot, inclusiv cutia specială de transport, care se fabrică şi în Ungaria, costând circa 2.000 euro. Totalul ar fi, deci, mult sub suma avansată de city manager.

Firmă australiană, acţionari români

Pe de altă parte, după cum a constatat BIHOREANUL, nici managerul oraşului, nici cel al Spitalului Judeţean nu au menţionat în ieşirile publice că firma australiană Skyy Network are şi doi acţionari români, ambii cunoscuţi. Unul e Sorin Moisă, fost europarlamentar ales în 2014 pe listele PSD, devenit ulterior independent în cadrul grupului popularilor europeni, şi care, până să intre în Parlamentul European, fusese adjunctul şefului de cabinet al comisarului european pentru Agricultură Dacian Cioloş.

Celălalt e Lucian Despoiu (foto), unul din fondatorii eJobs, cunoscut mai ales ca antreprenor în tehnologie digitală pentru campanii electorale prin compania Majoritas, care a avut drept clienţi partide politice atât în Europa, cât şi în Africa şi Asia, construind campanii pentru 6 preşedinţi, 8 prim-miniştri şi 20 de partide.

Potrivit presei, firma australiană este un startup ce îşi propune, între altele, să utilizeze tehnologia blockchain, cunoscută în special în contextul criptomonedelor, pentru a sprijini guvernele în administrarea, supravegherea, reglementarea şi posibila monetizare a traficului cu drone. Ideea i-a aparţinut pilotului australian Rory Houston, cu care Moisă este prieten, iar pentru dezvoltarea proiectului compania a şi câştigat în 2020 un grant de jumătate de milion de dolari acordat de o instituţie a statului american New York, în urma unui concurs de startup-uri din domeniul dronelor, intitulat Genius New York.

"Mă doare în bască"

De altfel, reprezentanţii Skyy Network au ajuns în Oradea încă din 2020, când au câştigat grantul. "Pe mine mă doare fix în bască cine sunt asociaţii. Cu Mihai Jurca, în 2020, am discutat cu nişte persoane, dar nu avem obligaţii financiare, n-avem contracte semnate, n-avem nimic. Apoi eu am lipsit un an şi jumătate (n.r. – activând în Senat) şi nu s-a mai preocupat nimeni. Acum am reluat proiectul. Ei vor face un studiu, să vedem cum dezvoltăm noi acest serviciu", a răspuns BIHOREANULUI managerul spitalului, Gheorghe Carp (foto), care consideră că, în cazuri urgente, transportul probelor biologice, al medicamentelor ori chiar al sângelui pentru transfuzii cu drona ar fi o variantă mult mai eficientă decât cel tradiţional.

City-managerul Mihai Jurca susţine că discuţiile cu Skyy Network au pornit ca urmare a răspunsului pozitiv oferit de municipalitate la cererea de parteneriat transmisă de companie. "Ei căutau parteneri pentru a-şi dezvolta proiectul propriu, iar noi am răspuns pozitiv. În timpul discuţiilor am avansat şi noi ideea noastră, de a dezvolta un curierat pentru produse medicale cu drona, iar parteneriatul prevede că oraşul va avea acces pe termen nelimitat la tehnologia şi platforma de management a dronelor pe care le vor dezvolta".

Calul de dar...

Demonstraţia cu drona, a mai spus el,  a fost de folos ambelor părţi. "Noi am aflat că avem nevoie de o dronă mai puternică. Ei au primit informaţii noi pentru acea platformă, ştiu şi ce riscuri pot să existe. Fiecare lucrăm pe ce ne interesează, dar împreună", zice Mihai Jurca (foto). Acesta a confirmat, parţial, şi informaţiile BIHOREANULUI despre testele eşuate, chiar că "a aterizat pe lângă releu", dar a negat incidentul cu aterizarea pe proprietatea unui cetăţean german, afirmând că "în cazuri excepţionale" aparatul poate "parca în loc de siguranţă".

Cât despre calitatea îndoielnică a aparatului, Jurca se declară adeptul zicalei potrivit căreia "calul de dar nu se caută la dinţi": "A fost o dronă pe care au contractat-o ei (n.r. – firma). Cât timp nu am plătit noi, nu poţi avea pretenţii", a susţinut el.

Municipalitatea încă aşteaptă de la Skyy Network date care să ofere o imagine de ansamblu asupra costurilor unei astfel de operaţiuni, urmând să decidă dacă serviciul de curierat medical cu drone va fi dezvoltat ca un parteneriat public-privat, adică municipalitatea să asigure infrastructura şi aparatele de zbor, iar partenerul să managerieze serviciul de transport, ori dronele vor fi operate de angajaţii spitalului. "Când vom decide care variantă o vom alege, vom organiza o licitaţie pentru achiziţia serviciilor ori a aparatelor de zbor", spune Jurca.

Până atunci, proiectul de transport cu drone medicale rămâne, deocamdată, doar la nivel de idee îndrăzneaţă, fără calcule care să-i dovedească utilitatea, şi pentru care oraşul a cheltuit 3.700 euro, doar ca orădenii să vadă o demonstraţie ratată, cu o dronă zburând.