URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 22 FEBRUARIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Până acum câțiva ani, puțini știau de existența unei păduri la capătul prăfuitei străzi Gh. Doja și aproape nimeni nu știa că jumătate din ea era proprietatea municipiului Oradea. Primul noroc al pădurii: noul stadion pică exact pe vechea Grădină Zoologică, așa că e nevoie de un nou amplasament. Prin urmare, mai devreme sau mai târziu, domnul Liviu Andrica se va vedea nevoit să-și mute lighioanele.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
E sufocarea pe care o simţi în lipsa libertăţii, obrazul ce-ţi arde încă sub palma securistului care ţi-a curmat cuvântul, ruşinea că te-ai născut într-un loc atât de cenuşiu. E despre "vom muri şi vom fi liberi", "dreptate, ochii plânşi cer să te vadă" sau "mai bine golan...". E despre mulţumirile primite de la omul simplu, care a găsit în tine singurul ascultător şi reazem, înfruntând "sistemul". Despre orele de nesomn...
Zic şi eu
Adrian Cris
Cam așa ar putea fi botezat drumul expres Oradea - Arad, de aproape 140 kilometri, în mare parte cu profil de autostradă, cel dintâi proiect de mare infrastructură rutieră asumat de autorități locale. Autostrada Bolojan n-o putem numi nici în glumă, să nu fim acuzați de idolatrie, deși reușita - iar asta e o realitate pe care n-o poate contrazice nimeni, dacă are un dram de bun-simț - lui îi aparține. Chiar dacă execuția șoselei a scos-o la licitație, la finele săptămânii trecute, CNAIR.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Sunteți mulțumit de noile trasee de tramvai gândite de OTL pentru a asigura un flux mai bun în oraș?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
La o primă vedere întrebarea pare tembelă. Și la o a doua sau a zecea vedere, tot tembelă rămâne. Problema este, însă, că această întrebare a fost formulată de către doi judecători ai unei curți de apel și adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
01 Decembrie 2023, 10:00

Dreptul și Marea Unire din 1918

0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Realizarea Unirii la 1 Decembrie 1918 nu a însemnat automat că, din 2 decembrie, s-a realizat şi o unificare a dreptului şi a instituţiilor din Ardeal cu cele din Vechiul Regat.

În realitate, procedura de unificare legislativă a fost una extrem de anevoioasă, pentru că sistemele de drept românesc şi austriac sau austro-ungar erau foarte diferite, aproape incompatibile sub anumite aspecte, mai ales de procedură.

Din această cauză, în realitate, pot spune că adevărata Unire, cel puţin în materia procedurilor de judecată, s-a realizat faptic după anul 2013, la aproape 100 de ani de la Marea Unire, odată cu implementarea actualului cod de procedură civilă.

Procesul de unificare a început prin Legea de unificare a judecăţilor din 19 mai 1925, inspirată din procedura austrică, lege care a simplificat procedurile civile ardelene guvernate până atunci de Legea nr. 1/1911 din Ardeal.

Legea din 1925, denumită atunci Legea Micii Reforme (la fel ca aceea din 2010 care a pregătit intrarea în vigoare a actualelor coduri fundamentale), a fost urmată imediat, tot în 1925, de o nouă lege a Curţii de Casaţie şi de legea contenciosului administrativ.

Cu toate acestea, Legea Micii Reforme prevedea că Înalta Curte nu îşi extindea competenţa în Ardeal, ultimă instanţă pentru această regiune urmând a fi Curţile de Apel Braşov, Cluj, Târgu Mureş şi Oradea.

Abia în 1943 a fost dată o lege care extindea deplin atât procedura de judecată, cât şi jurisdicţia Instanţei Supreme de la Bucureşti în Transilvania (de fapt, doar în zonele neocupate la acea dată ca efect al Dictatului de la Viena).

Prin urmare, în realitate, procedura unificată a funcţionat de prin 1945 până în 1948, când o nouă reformă, de data aceasta a regimului comunist, a ciuntit prevederile procedurii civile române.

Nedreptatea a fost reparată abia în 1993, an din care, teoretic, am avut o procedură extrapenală unitară la nivelul întregii ţări. Spun teoretic, deoarece până după anii 2010 (anul Legii Micii Reforme postrevoluţionare) încă s-a simţit în practica instanţelor din Ardeal o "nealiniere" la sistemul rigid al procedurii civile din Vechiul Regat de inspiraţie franco-elveţiană, în contrast dur cu vechile prevederi extrem de permisive ale vechii legislaţii austriece şi maghiare.

Ca atare, putem concluziona că doar aplicarea Codului de procedură din 2013 a condus, şi aici după câţiva ani grei de "şocuri", la o reală unificare a dispoziţiilor de procedură pe actualul teritoriu al României.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6073 RON
  • 1 EUR = 4.9759 RON
  • 1 HUF = 0.0128 RON