Directorul Muzeului Ţării Crişurilor anunţă o sumedenie de evenimente: "Muzeul trebuie să fie viu"

După doi ani de restricţii pandemice şi alţi 15 în care n-a avut un sediu adecvat pentru a-şi prezenta tezaurul, Muzeul Ţării Crişurilor (MŢC) este în plină epocă a revitalizării.

De altfel, acesta este scopul managerului numit anul trecut, istoricul Gabriel Moisa, care anunţă, în cadrul unui interviu acordat BIHOREANULUI, o sumedenie de evenimente ce vor avea loc în acest an, dar şi planuri pentru amenajarea unui bistro cu terasă în curtea Muzeului. Ca vizitatorii să nu aibă motiv să plece...

- Preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, v-a numit astă-vară director interimar al MŢC, pentru un "suflu nou" după ce aproape 30 de ani instituţia a fost condusă de o singură persoană, Aurel Chiriac. Care vă este misiunea? Ce priorităţi aveţi?

- Misiunea cu care am pornit la drum este de a revigora activitatea muzeului, având în vedere că, după ce s-a închis în 2006, au urmat 15 ani în care viaţa instituţiei a fost destul de limitată. Acest lucru s-a schimbat şi sper că este vizibil deja. Intenţionăm să ridicăm dimensiunea şi vizibilitatea instituţiei, să avem o paletă cât mai largă de manifestări, pornind de la finalizarea expoziţiilor permanente, apoi la cele temporare organizate de noi sau aduse din altă parte. Am marea şansă că sunt aici de 27 de ani, ştiu despre ce e vorba în Muzeu.

- Ce buget are Muzeul şi cât reprezintă veniturile proprii?

- În 2019 am avut un buget de 20 milioane lei, din care 4,6% din resurse proprii. În 2020 ponderea a scăzut la 3%, pentru ca anul trecut să creştem la 4,7%, chiar dacă a fost pandemie, prin activităţile pe care le-am făcut. Datoria noastră este să ajungem la 15% în 3 ani.

- Când se va finaliza amenajarea noului sediu al MŢC?

- Sper că în jurul datei de 1 mai să avem finalizate secţiile de istorie şi de artă, iar ulterior şi pe cea de etnografie, ultimele trei secţii încă în şantier. Proiectul trebuia să se încheie pe 31 mai, dar a fost prelungit până la 31 decembrie, la solicitarea liderului de proiect din Ungaria. Până atunci, avem deschise lapidariul, vivariul, secţiile de ştiinţele naturii (foto) şi arheologie, iar secţia de istorie până la secolul 17, începutul epocii moderne. Mai avem deschisă o expoziţie din secţia de artă românească, dar întrucât este într-o zonă unde încă se lucrează, se poate vizita doar cu programare.

Planuri de viitor

- Ce expoziţii şi evenimente mai pregătiţi?

- În următoarea lună vom avea o expoziţie dedicată celor 150 de ani de la înfiinţarea societăţii de istorie şi arheologie a judeţului Bihor. De asemenea, pe 12 aprilie vom avea o expoziţie dedicată lui Nicolae Titulescu, realizată în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Arhivele Naţionale ale României şi Muzeul Municipiului Bucureşti, o expoziţie remarcabilă, în care publicul va vedea piese originale, începând cu certificatul de naştere, acte şcolare, haina pe care a îmbrăcat-o la Societatea Naţiunilor, ciocănelul pe care l-a utilizat în poziţia de preşedinte al Societăţii Naţiunilor şi biroul de lucru.

Am pregătit calendarul colocviilor Muzeului până pe 28 octombrie, cu invitaţi de marcă, care să atragă public. În mai vom avea Zilele Muzeului Ţării Crişurilor, care se vor deschide cu o conferinţă axată pe contextul internaţional, situaţia din Ucraina şi tot ce se întâmplă în centrul şi estul Europei. Vom mai organiza Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice, în mai. De asemenea, pregătim două lansări de volume foarte interesante, cu invitaţi care vor fi pe placul publicului.

- Muzeul are o curte generoasă şi un amfiteatru în aer liber. Cum le veţi folosi în această vară?

- Avem parteneriate cu Filarmonica, Teatrul, Facultatea de Arte, şi intenţia mea este să obişnuim publicul bihorean că la Muzeu în fiecare seară se întâmplă ceva. Vrem o curte vie şi ne dorim să deschidem şi un bistro în curte. Ne dorim ca, odată intraţi în arealul Muzeului, oamenii să nu mai iasă până seara.

- MŢC are secţii şi în oraş: Muzeul oraşului Oradea, Muzeul Ady Endre, Muzeul Aurel Lazăr şi Muzeul Iosif Vulcan. Ce oferă ele şi ce planuri aveţi pentru aceste spaţii?

- Ce se întâmplă la sediul central se va întâmpla şi acolo, nu la aceeaşi dimensiune, pentru că spaţiile nu sunt la fel de generoase. De exemplu, în perioada următoare, vom avea ateliere de încondeiat ouă, la fiecare muzeu, în parteneriat cu o comunitate religioasă.

- Muzeul are în custodie, de asemenea, şi Peştera Vadu Crişului. Este deschisă publicului?

- Peştera este o mină de aur pentru noi, avem sute de vizitatori zilnic, din aprilie până în octombrie. Ştiu că există un plan al Consiliului Judeţean pentru o dezvoltare turistică în zonă, odată cu reabilitarea cabanei din vecinătatea peşterii, şi ne dorim să facem în apropiere, unde avem şi noi o cabană mică, un loc de delectare pentru turişti.

Cănile de la Tăuteu, expuse în premieră

- Care credeţi că ar trebui să fie rolul muzeelor în ziua de azi, când orice informaţie e accesibilă online? Cum poate concura un muzeu cu internetul?

- Muzeul trebuie să fie un organism viu, iar în planurile noastre de viitor se regăseşte o prezenţă mult mai evidentă în mediul online. Avem în plan crearea unui canal de Youtube în care să avem invitaţi care să vorbească despre muzeu şi evenimentele de aici. De asemenea, pentru că expunem cam 10-15% din patrimoniu, ne gândim să îl "scoatem" în mediul virtual. Vrem să ne consolidăm prezenţa online, ca să atragem vizitatorii în spaţiile noastre.

- Care dintre cele peste 500.000 de piese din patrimoniul Muzeului nu sunt suficient de cunoscute publicului?

- Unele piese nu pot fi expuse, pentru că starea lor de conservare nu este bună. Dar acum avem şapte laboratoare de restaurare acreditate şi începem să punem în expoziţia de bază obiecte valoroase. De exemplu, pentru prima oară vizitatorii pot vedea cănile de la Tăuteu, descoperite în 1970, şi care acum sunt în expoziţia de bază. Cred că sunt cele mai valoroase obiecte pe care le avem. Sunt de secol IV, unice în această parte a Europei, încă se discută originea lor. Una dintre căni este expusă la Oradea, iar cealaltă la Madrid, unde România are o expoziţie internaţională.

- Un eveniment care a atras mereu vizitatori este Noaptea Muzeelor. Vom avea o nouă ediţie în acest an?

- Sigur, vom fi în trend, pe 14 mai, şi noi vom organiza evenimentul.

Seminarii la Muzeu

- Cât de mulţumit sunteţi de activitatea muzeografilor orădeni?

- Îmi cunosc colegii de mai bine de un sfert de secol, aproape toţi se ridică la cele mai înalte standarde, şi nu o spun gratuit, chiar sunt foarte buni specialişti. Problema lor a fost că muzeul a fost închis atâta amar de vreme şi au ieşit foarte rar în spaţiul public. Vreau ca lumea să ştie că avem restauratori şi specialişti în arheologie de primă mână, istorici reputaţi, naturalişti specialişti. De exemplu, unul dintre cei mai mari specialişti în herpetologie (n.r. - ramură a zoologiei care se ocupă de reptile şi amfibii) din ţară este un coleg de-al nostru, dar puţină lume cunoaşte asta. Vreau să se schimbe asta, îi încurajez să iasă în public.

- Sunteţi şi decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Oradea. Ce colaborări au cele două instituţii?

- Avem colaborări nenumărate, una dintre ele a fost chiar recent, cu invitaţia profesorului Adrian Cioroianu. Intenţionez, pe modelul clujean, să aduc studenţii să facă seminariile în expoziţie, să vadă despre ce e vorba când discută despre o cultură, o epocă...

- Veţi candida la concursul pentru funcţia de manager, atunci când va fi organizat?

- Da, îmi doresc asta.